Iona (piesă de teatru)

Informații generale
Iona Tragedie în patru tablouri
Autor	Marin Sorescu
Gen	Parabolă dramatică
Din seria	Setea muntelui de sare
Tablouri	4
Ediția originală
Titlu original	Iona
Publicată în	Luceafărul
Data publicării	18 ianuarie 1968
Limbă originală	limba română
Prima reprezentație	11 aprilie 1969 Teatrul Mic
Țara premierei	România
Personaje
Iona
Modifică date / text

Iona este o parabolă dramatică cu un singur personaj scrisă de dramaturgul și poetul român Marin Sorescu și a fost publicată pentru prima dată în Luceafărul nr.2 din 18 ianuarie 1968.^[1]^[2] Drama a fost numită de către autorul însuși drept tragedie în patru tablouri și face parte, alături de alte două piese ale aceluiași autor, Paracliserul și Matca, dintr-o trilogie dramatică intitulată Setea muntelui de sare, publicată într-un volum în 1974. Eroul din Iona este un pescar, solitar, înstrăinat de ai săi, care își pune problema cunoașterii și a destinului, pentru a descoperi absurdul.

Geneza operei

Drama pornește de la mitul biblic al pescarului Iona, pedepsit pentru că a nesocotit cuvântul lui Dumnezeu și nu a propovăduit în orașul Ninive. A fost închis patru zile în burta unui pește uriaș, timp în care s-a rugat și s-a pocăit. După ce a fost eliberat și-a asumat rolul de profet al cuvântului biblic.^[3]

Subiectul

Piesa este o meditație filosofică dramatică asupra omului și a vieții sale. Tema piesei este dată de singurătatea ființei, de căutare a libertății și a identității piedute. Marin Sorescu folosește mitul biblic pentru a realiza o dramă existențialistă, încercând să trezească conștiințele adormite de păcat și să salveze lumea. Dramaturgul nu a intenționat să scrie o dramă creștină, ci să reactualizeze un vechi mit biblic într-o perspectivă modernă. Personajul lui Sorescu este opus celui biblic, pocăința devine revoltă, omul este desacralizat.^[3]

Structură

Piesa, subintitulată „tragedie în patru acte”, este compusă din patru tablouri care conțin un lung monolog despre marile probleme ale existenței: viața, moartea, libertatea, Dumnezeu.^[4]

Tabloul I

Iona se află în burta peștelui fără un motiv de început.

Tabloul II

în acest tablou este vorba despre Iona care își dă seama că este înghițit de balenă și meditează asupra oamenilor și peștilor.

Tabloul III

Tabloul IV

Premiera piesei

stagiunea 1968-1969, București - Teatrul Mic din București

Regia: Andrei Șerban

Iona: George Constantin

Reprezentațiile piesei la alte teatre

10 octombrie 1991, București - TNB^[5]

Regia: Ioan Ieremia

Regia tehnica: Eduard Manea

Scenografie: Ioan Ieremia

Ilustrație muzicală: Gheorghe Adamschi

Distribuția:

Iona: Radu Ițcuș

12 aprilie 2011, Deva - coproducție a Teatrului de Artă din Deva și a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova^[6]

Regia: Ilie Gheorghe

Regia tehnica:

Scenografie:

Ilustrație muzicală:

Distribuția:

Iona: Ilie Gheorghe

septembrie 2019, București, Teatrul Dramaturgilor Români^[7]^[8] • 16 ianuarie 2020, Slatina, Complexul cultural „Eugen Ionescu”^[9]

Coordonare scenică: Victor Ioan Frunză

Decor: Vladimir Turturica

Muzică originală: Lucian Maxim

Distribuția:

Iona: Lari Giorgescu mai 2025, Sibiu, Teatrul Radu Stanca

Personajele

Drama are un singur personaj, pescarul Iona, care este inspirat după personajul biblic cu același nume^[10] ce a fost înghițit de un pește mare^[11].

Referințe și note

^ Profaderomana (marți, 26 ianuarie 2010), INVATAM ROMANA: IONA DE MARIN SORESCU (argumentare drama-parabola) Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Iona pe Datepedia
^ ^a ^b Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela (2010). Receptarea textului literar : analize, interpretări, repere critice. Polirom. p. 327-332.
^ Ruşti, Doina (2005). Scriitori români : fişe bibliografice, rezumate, comentarii, texte critice. Niculescu. p. 337-340.
^ Repertoriu Curent | Teatrul Naţional Bucureşti, www.tnb.ro
^ „Iona” a fãcut istorie la Deva - Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean, Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean, 13 aprilie 2011
^ Mădălina Mihai (15 octombrie 2019), „Iona? Wow!”, cultural21.ro, accesat în 10 aprilie 2020
^ Luciana Antofi (6 noiembrie 2019), „Peștele-pescar are un nume: Iona Lari Giorgescu”, lucianantofi.wordpress.com, accesat în 10 aprilie 2020
^ Georgiana Raicu (17 ianuarie 2020), „Olt. Seară de teatru la Slatina: Iona, de Marin Sorescu”, semnalulora.wordpress.com, accesat în 10 aprilie 2020
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 1 noiembrie 2011. Accesat în 4 august 2011.
^ Iona - Capitolul 2 [BIBLIA ORTODOXĂ], www.bibliaortodoxa.ro

Vezi și

Listă de piese de teatru românești

[1] Profaderomana (marți, 26 ianuarie 2010), INVATAM ROMANA: IONA DE MARIN SORESCU (argumentare drama-parabola) Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[DATEPEDIA-2] Iona pe Datepedia

[:0-3] Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela (2010). Receptarea textului literar : analize, interpretări, repere critice. Polirom. p. 327-332.

[4] Ruşti, Doina (2005). Scriitori români : fişe bibliografice, rezumate, comentarii, texte critice. Niculescu. p. 337-340.

[5] Repertoriu Curent | Teatrul Naţional Bucureşti, www.tnb.ro

[6] „Iona” a fãcut istorie la Deva - Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean, Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean, 13 aprilie 2011

[7] Mădălina Mihai (15 octombrie 2019), „Iona? Wow!”, cultural21.ro, accesat în 10 aprilie 2020

[8] Luciana Antofi (6 noiembrie 2019), „Peștele-pescar are un nume: Iona Lari Giorgescu”, lucianantofi.wordpress.com, accesat în 10 aprilie 2020

[9] Georgiana Raicu (17 ianuarie 2020), „Olt. Seară de teatru la Slatina: Iona, de Marin Sorescu”, semnalulora.wordpress.com, accesat în 10 aprilie 2020

[10] „copie arhivă”. Arhivat din original la 1 noiembrie 2011. Accesat în 4 august 2011.

[11] Iona - Capitolul 2 [BIBLIA ORTODOXĂ], www.bibliaortodoxa.ro

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]