Iona (piesă de teatru)
Iona Tragedie în patru tablouri | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Marin Sorescu ![]() |
Gen | Parabolă dramatică |
Din seria | Setea muntelui de sare |
Tablouri | 4 |
Ediția originală | |
Titlu original | Iona ![]() |
Publicată în | Luceafărul |
Data publicării | 18 ianuarie 1968 |
Limbă originală | limba română ![]() |
Prima reprezentație | ![]() Teatrul Mic |
Țara premierei | România ![]() |
Personaje | |
| |
Modifică date / text ![]() |
Iona este o parabolă dramatică cu un singur personaj scrisă de dramaturgul și poetul român Marin Sorescu și a fost publicată pentru prima dată în Luceafărul nr.2 din 18 ianuarie 1968.[1][2] Drama a fost numită de către autorul însuși drept tragedie în patru tablouri și face parte, alături de alte două piese ale aceluiași autor, Paracliserul și Matca, dintr-o trilogie dramatică intitulată Setea muntelui de sare, publicată într-un volum în 1974. Eroul din Iona este un pescar, solitar, înstrăinat de ai săi, care își pune problema cunoașterii și a destinului, pentru a descoperi absurdul.
Geneza operei
Drama pornește de la mitul biblic al pescarului Iona, pedepsit pentru că a nesocotit cuvântul lui Dumnezeu și nu a propovăduit în orașul Ninive. A fost închis patru zile în burta unui pește uriaș, timp în care s-a rugat și s-a pocăit. După ce a fost eliberat și-a asumat rolul de profet al cuvântului biblic.[3]
Subiectul
Piesa este o meditație filosofică dramatică asupra omului și a vieții sale. Tema piesei este dată de singurătatea ființei, de căutare a libertății și a identității piedute. Marin Sorescu folosește mitul biblic pentru a realiza o dramă existențialistă, încercând să trezească conștiințele adormite de păcat și să salveze lumea. Dramaturgul nu a intenționat să scrie o dramă creștină, ci să reactualizeze un vechi mit biblic într-o perspectivă modernă. Personajul lui Sorescu este opus celui biblic, pocăința devine revoltă, omul este desacralizat.[3]
Structură
Piesa, subintitulată „tragedie în patru acte”, este compusă din patru tablouri care conțin un lung monolog despre marile probleme ale existenței: viața, moartea, libertatea, Dumnezeu.[4]
Tabloul I
Iona se află în burta peștelui fără un motiv de început.
Tabloul II
în acest tablou este vorba despre Iona care își dă seama că este înghițit de balenă și meditează asupra oamenilor și peștilor.
Tabloul III
Tabloul IV
Premiera piesei
- stagiunea 1968-1969, București - Teatrul Mic din București
- Regia: Andrei Șerban
- Iona: George Constantin
Reprezentațiile piesei la alte teatre
- Regia: Ioan Ieremia
- Regia tehnica: Eduard Manea
- Scenografie: Ioan Ieremia
- Ilustrație muzicală: Gheorghe Adamschi
- Distribuția:
- Iona: Radu Ițcuș
- 12 aprilie 2011, Deva - coproducție a Teatrului de Artă din Deva și a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova[6]
- Regia: Ilie Gheorghe
- Regia tehnica:
- Scenografie:
- Ilustrație muzicală:
- Distribuția:
- Iona: Ilie Gheorghe
- septembrie 2019, București, Teatrul Dramaturgilor Români[7][8] • 16 ianuarie 2020, Slatina, Complexul cultural „Eugen Ionescu”[9]
- Coordonare scenică: Victor Ioan Frunză
- Decor: Vladimir Turturica
- Muzică originală: Lucian Maxim
- Distribuția:
- Iona: Lari Giorgescu mai 2025, Sibiu, Teatrul Radu Stanca
Personajele
Drama are un singur personaj, pescarul Iona, care este inspirat după personajul biblic cu același nume[10] ce a fost înghițit de un pește mare[11].
Referințe și note
- ^ Profaderomana (marți, 26 ianuarie 2010), INVATAM ROMANA: IONA DE MARIN SORESCU (argumentare drama-parabola) Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ Iona pe Datepedia
- ^ a b Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela (). Receptarea textului literar : analize, interpretări, repere critice. Polirom. p. 327-332.
- ^ Ruşti, Doina (). Scriitori români : fişe bibliografice, rezumate, comentarii, texte critice. Niculescu. p. 337-340.
- ^ Repertoriu Curent | Teatrul Naţional Bucureşti, www.tnb.ro
- ^ „Iona” a fãcut istorie la Deva - Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean, Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean,
- ^ Mădălina Mihai (), „Iona? Wow!”, cultural21.ro, accesat în
- ^ Luciana Antofi (), „Peștele-pescar are un nume: Iona Lari Giorgescu”, lucianantofi.wordpress.com, accesat în
- ^ Georgiana Raicu (), „Olt. Seară de teatru la Slatina: Iona, de Marin Sorescu”, semnalulora.wordpress.com, accesat în
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Iona - Capitolul 2 [BIBLIA ORTODOXĂ], www.bibliaortodoxa.ro