Ibrahim Traore

Ibrahim Traoré
Date personale
Născut	14 martie 1988 (36 de ani) Bondokuy⁠(d), Regiunea Boucle du Mouhoun, Burkina Faso, Burkina Faso
Cetățenie	Burkina Faso
Religie	islam
Ocupație	ofițer
Limbi vorbite	limba franceză
President of Burkina Faso
Deținător actual
Funcție asumată 30 septembrie 2022
Precedat de	Paul-Henri Sandaogo Damiba[*][[Paul-Henri Sandaogo Damiba (Burkinabé military officer and president (January–September 2022))|​]]
Alma mater	University Joseph Ki-Zerbo[*][[University Joseph Ki-Zerbo (university in Burkina Faso)|​]]
Prezență online
hasthtag

Ibrahim Traoré (n. 14 martie 1988, Bondokuy^⁠(d), Regiunea Boucle du Mouhoun, Burkina Faso, Burkina Faso) este un ofițer militar din Burkina Faso actual fiind președintele Burkinei Faso. El a devenit președinte al Burkinei Faso pe 30 septembrie 2022 din cauza unei lovituri de stat care l-a înlaturat pe fostul președinte Paul-Henri Sandaogo Damiba. La vârsta de 35 de ani, Traoré este al doilea cel mai tânăr lider în serviciu și cel mai tânăr președinte în serviciu din lume.

Tinerețe

Ibrahim Traoré s-a născut în Kéra, Bondokuy, provincia Mouhoun, la 14 Martie 1988 în Burkina Faso. După ce a primit studiile primare, s-a mutat în Bobo-Dioulasso unde a urmat un liceu. Toți cei din liceu îl cunoșteau ca pe un elev „timid'' și „tăcut'', dar foarte „inteligent'', adesea rezolva disputele dintre colegii săi. A făcut parte din Asociația Studenților Musulmani și Asociația Marxistă Association nationale des étudiants du Burkina (Asociația Națională a Studenților din Burkina). A absolvit facultatea cu onoare.

Carieră militară

Traoré s-a alăturat armatei Burkinei Faso în 2009 și a absolvit Academia Militară Georges-Namoano. A fost trimis în Maroc pentru pregătire antiaeriană înainte de a fi transferat la o unitate de infanterie din Kaya, un oraș din nordul Burkinei Faso. Promovat locotenent în 2014, Traoré s-a alăturat forței ONU de menținere a păcii din nordul Mali în misiunea „Misiunea Multidimensională Integrată de Stabilizare a Națiunilor Unite în Mali” (MMISN). În 2018, el a fost citat drept unul dintre soldații MMISN care „au dat dovadă de curaj” în timpul atacurilor majore ale rebelilor din regiunea Tombouctou. Ulterior, s-a întors în Burkina Faso, unde a asistat la operațiuni împotriva escaladării insurgenței jihadiste. Traoré a luptat la Djibo , în „ofensiva Otapuanu” din 2019 și în alte câteva operațiuni de contra-insurgență în nordul țării. În 2020, a fost promovat căpitan și a început să vadă corupția din cadrul guvernului, a văzut lipsa generalizată de echipament a soldaților, în timp ce politicienii distribuiau „valize de bani” pentru mită. El a devenit treptat purtătorul de cuvânt al soldaților staționați în nord, care erau frustrați de guvernul lor.

Ridicare la putere

Traoré a făcut parte din grupul de ofițeri din armată care a susținut lovitura de stat din Burkina Faso din Ianuarie 2022 și a adus la putere Mișcarea patriotică pentru salvgardare și restaurare junta militară. Toți oamenii au fost nemulțumiți de fostul lider al juntei Paul-Henri Sandaogo Damiba,din cauza lipsei sale de performanță de a distruge jihadiștii din părțile de nord ale țării. Mai târziu, Traoré a susținut că el și alți ofițeri au încercat să-l determine pe Damiba să se „re concentreze” asupra rebeliunii, dar în cele din urmă a optat să-l răstoarne, deoarece „ambițiile lui se abateau de la ceea ce ne-am propus”. Nemulțumirea cu privire la situație a fost cea mai mare în rândul ofițerilor mai tineri care au luptat împotriva rebelilor din linia frontului. În plus, au existat întârzieri la salariile trupelor „Cobra”. Când comploterii și-au lansat lovitura de stat,Traoré și-a păstrat gradul de căpitan și a devenit șeful Mișcării Patriotice pentru Salvare și Restaurare.

Președinție

În calitate de președinte, Traoré și-a menținut comportamentul enigmatic și foarte formal pentru care era deja cunoscut înainte de a ajunge la putere. El a păstrat un control strâns asupra comunicării sale și a încercat cu grijă să se prezinte ca un lider de război adecvat, posibil pentru a evita imaginea publică slabă a predecesorilor săi. Președinția sa a înregistrat, de asemenea, o creștere a propagandei pro-guvernamentale în mass-media tradițională din Burkina Faso și în social media. Din punct de vedere politic, jurnalistul Le Monde Sophie Douce l-a descris pe Traoré ca fiind influențat de marxism și panafricanism. Pe februarie 2023, guvernul lui Traoré a expulzat forțele franceze care asistau în lupta împotriva insurgenței locale din Burkina Faso. Ulterior, el a declarat că „Ne dorim cu adevărat să ne uităm la alte orizonturi, pentru că vrem parteneriate câștig-câștig”, susținând diversificarea parteneriatelor internaționale ale Burkinei Faso. În aprilie, el a declarat o „mobilizare generală” a populației pentru a sprijini armata, deoarece forțele rebele au continuat să crească rata atacurilor lor. Traoré publicly pledged to reconquer all rebel-held areas and that there would be no negotiations until the insurgency had been greatly weakened. În luna următoare, Traoré a pus sub semnul întrebării restabilirea planificată a democrației pentru 2024, declarând că alegerile nu pot fi organizate decât dacă insurgenții au fost respinși și situația de securitate a fost îmbunătățită.

La 26 septembrie 2023, elemente nemulțumite ale armatei au încercat fără succes să-l răstoarne pe Traoré.

Acuzații privind alianța cu Rusia

Potrivit Reuters și New York Times, Traoré a fost suspectat că ar avea o legătură cu organizația mercenară rusă Wagner Group din cauza faptului că și-a exprimat opinii anti-franceze și pro-ruse.