Grupul de la Visegrád

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Emblema Grupului de la Visegrád
Statele membre ale Grupului de la Visegrád
Ceremonia de semnare a declarației comune a Grupului de la Visegrád în februarie 1991

Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel - președintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa - președintele Poloniei și József Antall - primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună prin care își asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice și economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin același document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele și conflictul interetnic de la Târgu Mureș), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Acest grup poate fi considerat, din punct de vedere istoric, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan cel Orb, Cazimir al III-lea al Poloniei și Carol Robert de Anjou al Regatului Ungariei. Numele grupului derivă de la Congresul de la Visegrád din 1335, organizat de conducătorii cehi, polonezi și maghiari. Carol Robert de Anjou, Cazimir al III-lea al Poloniei și Ioan cel Orb au convenit să creeze noi căi comerciale pentru ocolirea orașului Viena și obținerea accesului la alte piețe europene. Recunoașterea suveranității cehe asupra Ducatului din Silezia a fost, de asemenea, confirmată. Al doilea Congres a avut loc în 1339, unde s-a decis ca după moartea lui Cazimir III-lea al Poloniei, fiul lui Carol Robert de Anjou, Ludovic I al Ungariei, să devină rege al Poloniei.[1]

Economie[modificare | modificare sursă]

Cele patru țări din Grupul Visegrád sunt țări cu venituri mari, cu un indice de dezvoltare umană înalt. Se bucură de o creștere economică mai mult sau mai puțin constantă de peste un secol.[2] În 2009, Slovacia a adoptat moneda euro ca monedă oficială și este singurul membru din grup care a făcut acest lucru. Dacă ar fi considerat un stat național unic, Grupul Visegrád ar fi, ca stat, al cincelea cu cea mai mare economie din Europa și al 12-lea ca mărime din lume.[3]

Cehia[modificare | modificare sursă]

Praga, Republica Cehă

Economia Republicii Cehe este a doua cea mai mare a grupului (PIB-ul în 2019 a fost de 245.226 milioane dolari. Valoarea absolută a PIB-ului în Republica Cehă a crescut cu 29.312 milioane dolari față de 2018[4]). În cadrul V4, Republica Cehă are cel mai mare Indice a dezvoltării umane,[5] Indicele capitalului uman,[6] PIB nominal pe cap de locuitor,[7] precum și PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor.[8]

Ungaria[modificare | modificare sursă]

Budapesta, Ungaria

Ungaria are a treia cea mai mare economie din grup (PIB total de 350.000 miliarde de dolari SUA, al 53-lea loc în lume). Ungaria a fost una dintre țările cele mai dezvoltate economii din Blocul de Est. Din 1989, cu aproximativ 18 miliarde de dolari în investiții străine directe (ISD), Ungaria a atras mai mult de o treime din toate investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est, inclusiv în fosta Uniune Sovietică. Aproximativ 6 miliarde de dolari au fost investite de companii americane. Acum este un stat agro-industrial. Principalele industrii sunt ingineria mecanică (automobile, autobuze), industria chimică, electrică, textilă și alimentară.

Principalele sectoare ale industriei Ungariei sunt industria grea (minerit, metalurgie, producția de mașini și oțel), producția de energie, inginerie mecanică, produse chimice, industria alimentară și producția de automobile. Industria cea mai dezvoltată este ingineria mecanică, urmată de industria chimică (materiale plastice, produse farmaceutice), în timp ce industria minieră, a metalelor și a textilelor pare să-și fi pierdut importanța în ultimele două decenii. În ciuda unui declin semnificativ în ultimel decenii, industria alimentară asigură în continuare până la 14% din producția industrială totală și reprezintă 7-8% din exporturile țării.

Polonia[modificare | modificare sursă]

Varșovia, Polonia

Polonia are cea mai mare economie din regiune (PIB-ul total în PPP este de 1,353 trilioane de dolari SUA[9], ocupă locul 22 în lume). Potrivit Organizației Națiunilor Unite și Băncii Mondiale, Polonia este o țară cu venituri înalte [10] și un nivel de viață dezvoltat.[11] Economia poloneză este a șasea ca mărime din UE și una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu o rată anuală de creștere de peste 3,0% înainte de recesiunea de la sfârșitul anilor 2000. Polonia este singurul membru al Uniunii Europene care a evitat o scădere a PIB-ului, iar în 2009 a creat cea mai mare creștere a PIB-ului din UE. Din decembrie 2009, economia poloneză nu a intrat în recesiune și nici nu s-a contractat. Potrivit Oficiului Central de Statistică al Poloniei, în 2011 rata de creștere economică a Poloniei a fost de 4,3%, ceea ce este cel mai bun rezultat din întreaga UE. Cea mai mare componentă a economiei sale este sectorul serviciilor (67,3%), urmat de industrie (28,1%) și agricultură (4,6%). După creșterea investițiilor private și a asistenței financiare a UE, infrastructura Poloniei s-a dezvoltat rapid.

Principalele industrii din Polonia sunt mineritul, ingineria mecanică (autoturisme, autobuze, nave), metalurgia, produsele chimice, produsele electrice, textilele și prelucrarea alimentelor. Sectoarele tehnologice și IT au crescut, de asemenea, cu ajutorul unor investitori precum Google, Toshiba, Dell, GE, LG și Sharp. Polonia este un producător de numeroase dispozitive și componente electronice.[12]

Slovacia[modificare | modificare sursă]

Bratislava, Slovacia

Cea mai mică, dar încă semnificativ puternică economie V4 este economia Slovaciei (PIB total 209.186 miliarde USD, locul 68 în lume).

Liderii actuali[modificare | modificare sursă]

Cooperarea militară[modificare | modificare sursă]

În ciuda apartenenței la NATO, securitatea colectivă este una dintre preocupările de bază ale grupării. Din cauze istorice, în mare parte a unui comportament tensionat față de Rusia, aceasta reprezintă astăzi unul dintre domeniile de activitate. Între timp au mai intervenit terorismul și Criza refugiaților în Europa în prim-plan.

La întâlnirea din 12 mai 2011, din Levoča, au fost dezbătute posibilitățile constiturii unui Grup de luptă al Uniunii Europene până în anul 2016. Entitatea creată ar avea o forță armată de căteva batalioane și s-ar afla sub conducerea militară a Poloniei[13][14]. Adunarea trupelor de luptă până în 2016 a fost decisă printr-o sesiune extraordinară a Ministerului Apărării de la Varșovia, pe data de 6 martie 2013.

Rotațiile conducerii[modificare | modificare sursă]

Întâlnirea liderilor Grupului de la Visegrád în Praga

Țara care deține președinția Grupului se schimbă în fiecare an, în luna iulie:

  • 1991–1992 Republica Federativă Cehă și Slovacă
  • 1992–1993 Polonia
  • 1993–1994 Ungaria
  • 1994–1995 Slovacia
  • 1995–1996 Cehia
  • 1996–1997 Polonia
  • 1997–1998 Ungaria
  • 1998–1999 Slovacia
  • 1999–2000 Cehia
  • 2000–2001 Polonia
  • 2001–2002 Ungaria
  • 2002–2003 Slovacia
  • 2003–2004 Cehia
  • 2004–2005 Polonia
  • 2005–2006 Ungaria
  • 2006–2007 Slovacia
  • 2007–2008 Cehia
  • 2008–2009 Polonia
  • 2009–2010 Ungaria
  • 2010–2011 Slovacia
  • 2011–2012 Cehia
  • 2012–2013 Polonia
  • 2013–2014 Ungaria
  • 2014–2015 Slovacia
  • 2015–2016 Cehia
  • 2016–2017 Polonia
  • 2017–2018 Ungaria
  • 2018–2019 Slovacia

Cooperare[modificare | modificare sursă]

Grupul de la Visegrád cooperează cu alte organe regionale, precum și cu alte țări. Uniunea Economică a Beneluxului, țările Consiliului Nordic de Miniștri, țările Parteneriatului Estic al UE și Balcanii de Vest se numără printre prioritățile Grupului.

Perspective de extindere[modificare | modificare sursă]

Se discută intrarea Austriei în Grupul de la Visegrád.[15][16] Anterior se vehicula despre aderarea la grup a Sloveniei.[17]

Relațiile cu vecinii[modificare | modificare sursă]

Uniunea Europeană[modificare | modificare sursă]

Toate țările grupului de la Visegrád sunt state-membre ale Uniunii Europene de la extinderea din 2004 și sunt, de asemenea, membri ai spațiului Schengen din 2007.

Austria[modificare | modificare sursă]

Austria este țara vecină din sud-vestul Grupului Visegrád. Republica Cehă, Slovacia și Austria au lansat formatul Austerlitz pentru cele trei țări la începutul anului 2015. Prima întâlnire în acest format a avut loc pe 29 ianuarie 2015 în Slavkov u Brna (în germană Austerlitz), Republica Cehă. Petr Drulák, vice-ministrul de externe al Republicii Cehe, a subliniat că formatul Austerlitz este un proiect pentru lărgirea Grupului de la Visegrád.[18]

Partidul Libertății din Austria și-a exprimat dorința de a coopera cu Grupul de la Visegrád.[19]

Cancelarul și liderul Partidului Popular Austriac Sebastian Kurz vroia să construiască poduri între est și vest.[20]

Germania[modificare | modificare sursă]

Germania, vecina occidentală a grupului de la Visegrad, este un partener economic cheie. Din 2018, fluxurile comerciale și de investiții ale Germaniei cu V4 sunt mai mari decât cu China.[21]

România[modificare | modificare sursă]

Pe 24 aprilie 2015, Bulgaria, România și Serbia au înființat Grupul de la Craiova. Ideea creării grupului îi apaține lui Victor Ponta, fost prim-ministrul României, fiind inspirat de Grupul de la Visegrád.[22] În octombrie 2017 Grecia s-a alăturat la Grupului de la Craiova.[23]

România a fost invitată anterior să participe la Grupul de la Visegrád. Cu toate acestea, mai mulți politicieni români au privit această posibilitate cu scepticism, întrucât politicile iliberale ale grupului diferă de intersele pro-europene ale României.[24]

Non-UE[modificare | modificare sursă]

Ungaria, Polonia și Slovacia se învecinează în partea de est cu Ucraina. Polonia se învecinează în partea de nord-est cu Belarus și Kaliningrad. Republica Cehă este pe deplin înconjurată de alți membri ai UE. Ungaria se învecinează cu sudul Serbiei, care este stat candidat pentru aderarea la UE.

Ucraina[modificare | modificare sursă]

Ucraina, vecină cu V4, care nu este stat-membru al UE, este unul dintre cei mai mari beneficiari ai sprijinului Fondului Internațional Visegrad și primește asistență din partea Grupului de la Visegrád pentru aspirațiile sale de integrare europeană.[25]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Alte grupuri din Europa Centrală[modificare | modificare sursă]

Grupuri similare[modificare | modificare sursă]

Alte[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „A visegrádi négyek és az új évezred kihívásai - Vélemény - Szabadság”, Archivum2.szabadsag.ro, accesat în  
  2. ^ „AGGREGATE AND PER CAPITA GDP IN EUROPE, 1870-2000” (PDF), Web.archive.org, accesat în  
  3. ^ "The Visegrád Group – Growth Engine of Europe" international conference” (PDF), Ec.europa.eu/regional_policy/upload/documents/commissioner/speech-visegrad-4-ministerial-meeting-on-cohesion_24062014.pdf, accesat în  
  4. ^ „Czech Republic GDP - Gross Domestic Product 2019”, countryeconomy.com, accesat în  
  5. ^ „Human Development. Report 2019” (PDF), Hdr.undp.org, accesat în  
  6. ^ „The Human Capital” (PDF), Openknowledge.worldbank.org, accesat în  
  7. ^ „Report for Selected Countries and Subjects”, Imf.org, accesat în  
  8. ^ „Report for Selected Countries and Subjects”, Imf.org, accesat în  
  9. ^ „Report for Selected Countries and Subjects”, Imf.org, accesat în  
  10. ^ „Country and Lending Groups”, archive.vn, , accesat în  
  11. ^ „Quality of Life Index by Country 2020 Mid-Year”, Numbeo.com, accesat în  
  12. ^ „Toshiba Invests in a Subsidiary of LG.Philips LCD in Poland”, ecoustics.com, , accesat în  
  13. ^ The Slovak Spectator: Visegrad Four to form own battle group by 2016, 13. Mai 2011; letzter Abruf 17. Mai 2011
  14. ^ CSIS: Eastern European Defense Review: Defense cooperation within the Visegrad Group. Unexplored opportunities?, 25. Februar 2011; letzter Abruf 17. Mai 2011
  15. ^ „В Австрии заявили, что страна должна присоединиться к Вышеградской четверке”, РИА Новости, accesat în  
  16. ^ Игорь Гашков, „Новая Австро-Венгрия против ЕС: история возвращает старую империю на карту”, РИА Новости, accesat în  
  17. ^ Дарья Цой (), „Австрия берет курс на сближение с Вышеградской группой”, Известия, accesat în  
  18. ^ „Österreich, Tschechien, Slowakei: Gemeinsame Politik im Austerlitz-Format”, DER STANDARD, accesat în  
  19. ^ Https://www. Facebook. Com/faz, „Was die FPÖ vorhat: Zwischen Wien und Budapest”, FAZ.NET, accesat în  
  20. ^ „Kurz and Orban want to clip Brussels' power, but Austria will not join Visegrad Four”, New Europe, , accesat în  
  21. ^ „Germany's troubled relations with the Visegrad states show the limits to its power”, The Economist, accesat în  
  22. ^ „Bulgaria, Romania, Serbia Establish Craiova Group for Cooperation - Novinite.com - Sofia News Agency”, Novinite.com, accesat în  
  23. ^ „Craiova Group – too late or better late than never? - European Policy Centre”, European Policy Centre, accesat în  
  24. ^ „Romania's Flirtation With Visegrad States Alarms Experts”, Balkan Insight, , accesat în  
  25. ^ „Ukraine looks to revive V4 membership hopes as Slovakia takes over presidency - Emerging Europe”, Emerging Europe, , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]