Gheorghe Platon
| Gheorghe Platon | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1]  Buhuși, România | ||
| Decedat | (79 de ani)[1] Iași, România | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | istoric | ||
| Limbi vorbite | limba română[1] | ||
| Activitate | |||
| Premii | doctorat honoris causa de l'université d'Angers[*] ()[2] | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Gheorghe Platon (n. , Buhuși, România – d. , Iași, România) a fost un istoric român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Studii
[modificare | modificare sursă]A absolvit Școala Normală Gheorghe Asachi din Piatra-Neamț, între 1946-1950 a urmat cursurile Facultății de Litere, secția Istorie din Iași.
Carieră
[modificare | modificare sursă]A fost învățător, timp de doi ani, în orașul natal și la Bârjoveni-Siliștea, județul Neamț. În timpul studenției, în ultimul an, a devenit preparator, iar după absolvire a fost avansat asistent la facultatea de Istorie. În același timp a fost și cercetător la Institutul de istorie și Arheologie A.D. Xenopol din Iași. A fost lector (1962), conferențiar (1970) și profesor din 1974 când a devenit și conducător de doctorat.[3]
În anul 1969 a obținut titlul de Doctor în istorie la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj. Între 1973-1985 și 1989-1991 a fost numit ca șef al Catedrei de Istoria Românilor.
Din 13 noiembrie 1993 a fost membru corespondent, iar din 31 mai 1996 a fost membru titular al Academiei Române.
A participat la numeroase reuniuni științifice internațional, la sesiuni ale Academiei Române. Activitatea sa de cercetare s-a concretizat în cele peste 300 de titluri de monografii, manuale articole, culegeri de documentare.[3]
Publicații
[modificare | modificare sursă]- Universitatea din Iași 1860-1985: dezvoltarea științei, Gheorghe Platon, V. Cristian, I. Agrigoroaiei, Editura Junimea, 1985
- Izgonirea țăranilor răzvrătitori de pe moșii: contribuții la cunoașterea frămîntărilor țărănesti din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Gheorghe Platon, 1966
Premii
[modificare | modificare sursă]Gheorghe Platon a fost distins cu Premiul Ministerului Educației și Învățământului în anul 1968, cu Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române în 1975, cu titlurile de profesor evidențiat (1984) și de profesor emerit (1996).
I s-a conferit titlul de Doctor honoris cauza al Universității din Angers, Franța (1998), al Universității din Craiova (1999) și al Universității din Suceava (2002).
I-a fost decernat titlul de Cetățean de onoare al orașelor Bârlad, Buhuși (jud. Bacău) și al Comunei Bălțătești (jud. Neamț).[3]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii”, de Ziua Națională a României[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Gheorghe Platon” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Journal officiel de la République française” (în franceză). . ISSN 0242-6773. Wikidata Q1815103.
- 1 2 3 Timofte, Ioan (). Personalități ieșene. XI. Iași: PIM. p. 241.
- ↑ „Decretul președintelui României nr. 522 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Academiei Române” (PDF), Monitorul Oficial al României, anul XII (nr. 673 (Partea I)), pp. 2–3, , accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- „Gheorghe Platon, istoric”, Evenimentul, , accesat în
- Ioan Timofte (2008), Personalități ieșene. XI. Iași: PIM
