Forțele Aeriene Române

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Forțele Aeriene Române
Stema Statului Major al Fortelor Aeriene.jpg 1 3 SMFA steag.jpg
Stema și steagul Statului Major al Forțelor Aeriene
Activă 1 aprilie 1913 (oficial)
Țară România
Mărime 9,700
Parte a Armata Română
Garizoana/Sediu Statul Major al Forțelor Aeriene - București
Patron Sfântul Ilie
Aniversare 20 iulie
Misiuni Al Doilea Război Balcanic
Primul Război Mondial
Intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria
Al Doilea Război Mondial
Comandanți
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene General-locotenent Cârnu Fănică
Însemne
Cocardă Roundel of the Romanian Air Force.svg
Aeronave
Avioane de atac MiG-21 LanceR 'A'/'B', IAR-330 SOCAT
Avioane de luptă MiG-21 LanceR 'C'
Reconnaissance Antonov An-30, RQ-7 Shadow
Avioane de antrenament IAR-99, IAR 316, Iak-52
Avioane de transport C-130 Hercules, C-27J Spartan, Antonov An-26, IAR-330L Puma

Forțele Aeriene Române reprezintă aviația militară a Armatei Române. Înființată oficial la 1 aprilie 1913, prin aprobarea Legii privind Organizarea Aeronauticii Militare de către Parlamentul României, istoria aviației militare române începe odată cu Ordinul nr. 7925/5 noiembrie 1909 prin care se ordona Arsenalului de Construcții al Armatei din București construirea unui avion după indicațiile și sub supravegherea lui Aurel Vlaicu. Aviația militară a României a participat activ la luptele din Al Doilea Război Balcanic, din Primul Război Mondial, din Războiul ungaro-român din 1919 și din al Doilea Război Mondial.

În prezent, Forțele Aeriene Române au un efectiv de 9700 de persoane și 158 de aeronave, fiind într-un proces de modernizare și reorganizare.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Începuturi și al Doilea Război Balcanic[modificare | modificare sursă]

Războiul pentru reîntregirea patriei 1916-1919[modificare | modificare sursă]

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Războiul Rece[modificare | modificare sursă]

Anii 1990-2013[modificare | modificare sursă]

Structură[modificare | modificare sursă]

  • Flotila 71 Aeriană - Câmpia TurziiGeneral Emanoil Ionescu
    • Escadrila 711 Aviație Vânătoare - operează avionul MiG-21 LanceR;
    • Escadrilele 713 și 714 Elicoptere - operează elicopterul IAR 330;
  • Flotila 86 Aeriană - Fetești
    • Escadrilele 861 Aviație Vânătoare - operează MiG-21 LanceR;
    • Escadrila 862 Elicoptere - operează IAR 330;
  • Flotila 90 Transport Aerian - București - Otopenicomandor aviator Gheorghe Bănciulescu
  • Flotila 95 Aeriană - BacăuErou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu
    • Escadrila 951 Aviație Școală - operează IAR-99 ȘOIM;
    • Escadrila 952 Elicoptere - operează IAR 330;
  • Escadrila 142 Cercetare - Timișoara - Giarmata -operează Shadow 600 UAV
  • Centrul 2 supraveghere aeriana "NORD"
  • Brigada 1 Rachete Sol-AerGeneral Nicolae Dăscălescu” (înzestrare: S-75M3 Volhov, P-18, PRV-13, HAWK XXI)
  • Baza 91 logistică
  • Regimentul 70 Geniu de Aviație
    • 2 batalioane de geniu
    • un batalion tehnic
    • o companie pază, aprovizionare și transport
  • Centrul 85 Comunicații Aero și Informatică (stații radio Harris RF 5800 V și U - MP, Panther 2000 H 400W/100W; stații radio pentru comunicații sol-aer: R-845, ACG – 430; stații radioreleu troposferice R-412, stații radioreleu R-419; echipamente de transmisiuni: echipamente înregistrare digitală multicanal, echipamente comunicații vocale, centre de transmisiuni STAR).
    • Comandamentul Centrului 85 Comunicații Aero și Informatică
    • Centrul de Comunicații și Informatică pentru Operații
    • Centrul Local de Comunicații și Informatică
    • Grupul mobil de comunicații
    • Subunități de sprijin.
  • Tabăra de instrucție și poligonu de trageri sol-aer Capu MidiaGl. bg. Ion Bungescu
  • Academia Forțelor AerieneHenri Coandă
  • Școala de Aplicație pentru Forțele AerieneAurel Vlaicu” (dotare: Iak-52, IAR 99, IAR 316)
  • Școala de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor AerieneTraian Vuia

Dotare în prezent[modificare | modificare sursă]

Model Imagine Origine Tip Versiuni În uz Note
Avioane
MiG-21 LanceR MiG-21 Lancer C cropped.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Avion de atac la sol MiG-21 LanceR A 49[1] optimizat pentru misiuni aer-sol
Avion de antrenament MiG-21 LanceR B versiune de instruire
Avion de vânătoare MiG-21 LanceR C optimizat pentru misiuni aer-aer
An-26 Antonov.an26.fairford.arp.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Avion de transport An-26 4[1] va fi menținut în dotare până în 2012 sau mai târziu
An-30 Romanian Air Force Antonov An-30.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Avion de cercetare An-30 1[1] pentru misiuni geodezice și în cadrul acordului "Open Skies"
C-27J Spartan Aeronava C 27J de transport scurt mediu curier la mitingul aviatic.jpg Italia Italia Avion de transport C-27J 5[1] alte 2 exemplare sunt în curs de livrare[1]
C-130 Hercules Romanian C-130 Hercules.jpg Statele Unite ale Americii Statele Unite Avion de transport C-130B
C-130H
4[1]
1[1]
IAR 99 Șoim 725-Avioane IAR.99C Soim-DSC 3031 cropped.jpg  România Avion de antrenament IAR-99
IAR-99C
10[1]
11[1]
Capabil de atac ușor la sol.
Iak-52 RoAF iak 52.jpg  România Avion de antrenament Iak-52 12[1] fabricate sub licență la Aerostar Bacău
Elicoptere
IAR 316 RoAF IAR 316B cropped.jpg  România Elicopter de antrenament IAR-316B 6[1] Aérospatiale Alouette III fabricat sub licență. Capabil de atac ușor la sol.
IAR 330 Puma IAR-330 Puma SOCAT antitank gunship 2.jpg  România Elicopter de transport IAR-330 35[1] Aérospatiale SA 330 Puma fabricat sub licență.
Elicopter de atac IAR 330 SOCAT 22[1] 25 inițial, 3 s-au prăbușit în accidente.
Alte dotări
RQ-7 Shadow Shadow-200.png Statele Unite ale Americii Statele Unite Aeronavă fără pilot Shadow-600 7 11 inițial, 4 s-au prăbușit (1 la Timișoara, 3 în Irak). În dotare din anul 1999.[2]
S-60 Zagan 57 mm armata plot S 60.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Tun antiaerian CRT 1RL-35M1 250 Va fi înlocuit treptat cu sisteme SHORAD.[3]
MIM-23 Hawk Romanian MIM-23 HAWK.jpg Statele Unite ale Americii Statele Unite Rachetă sol-aer Hawk XXI 24 8 baterii achiziționate din Olanda.
S-75 Dvina Romanian SA-2 VOLHOV 3.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Rachetă sol-aer S-75 M3 "Volhov" 6 baterii; inițial au fost livrate 18-20 baterii de către URSS între 1963-1967, modernizate de trei ori.[4]
AN/FPS-117 RAAF radar.jpg Statele Unite ale Americii Statele Unite Radar AN/FPS-117E (T) 5 Radar tridimensional cu rază lungă de acțiune aflat în dotare din anul 1998.[5]
P-18 P 18-2.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Radar P-18 Radar bidimensional pe distanțe mici aflat în dotare din anul 1977.[6]
P-37 P-37 in the Technical museum Togliatti.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Radar P-37 Radar bidimensional pe distanțe mari aflat în dotare din 1975.[7]
TPS-79 Romanian Gap Filler TPS-79(R).gif Statele Unite ale Americii Statele Unite
 România
Radar TPS-79(R) 19 Radar tridimensional mobil pentru înălțimi mici și medii.[8]
PRV-13 Odd pair.jpg Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică Radioaltimetru PRV-13 Radar pentru determinarea înălțimii aflat în dotare din anul 1978.[9]
RIM-161 SM-3 Sm-3 Block IA launch.jpg Statele Unite ale Americii Statele Unite Apărare antirachetă SM-3(Block IB) 24 3 baterii[10] vor fi instalate până în 2015.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Valeriu Avram, Istoria aviației militare 1910-2010, Editura Scrib, 2010, ISBN 978-606-92171-8-4
  • Mihai Iliescu, Vasile Bărboi, Tiberiu Marineanu, Marin Stafie, Istoria artileriei și rachetelor antiaeriene române, Editura Modelism, 1996
  • Nicolae Balotescu, Carmen Zgăvârdici, Istoria aviației române, Editura științifică și enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]