Sari la conținut

Emeric Dembroschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Emeric Dembrovschi)
Emeric Dembroschi
Informații generale
Data nașterii (80 de ani)
Locul nașterii Câmpulung la Tisa, Maramureș, România
Naționalitate  România
Înălțime 178 cm
Greutate 73 kg
Post Atacant
Cluburi de juniori
Ani Club
1962–1965 Foresta Sighet
1965–1966 Victoria Roman
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1966–1974 Dinamo Bacău 177 (57)
1974–1981 Politehnica Timișoara 208 (51)
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1968–1973 România 27 (9)
Echipe antrenate
1983–1985 Politehnica Timișoara
1994–1997 Politehnica Timișoara
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Emeric Emil Dembroschi (n. , Câmpulung la Tisa, România) este un fost fotbalist și antrenor român, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970.

Duminicile fugea de la biserică pentru a prinde meciurile echipei sale. La început a fost portar, însă la un meci, plictisindu-se în poartă, a luat mingea și din propriul careu a driblat tot ce i-a ieșit în cale până a ajuns în cel advers de unde a marcat. Acela a fost primul său gol oficial care l-a metamorfozat imediat din portar în atacant, antrenorul folosindu-l de-atunci în avangardă.

Talent precoce, la 14 ani a debutat în echipa mare, iar apoi ajuns la Sighet n-a așteptat prea mult să joace și acolo la prima echipă a Forestei. Stagiul militar avea să-l scoată din zona de baștină și să-l ducă chiar în curtea Stelei împreună cu alți zeci de tineri fotbaliști înrolați ca și el, provenind din eșaloanele inferioare.

N-a fost însă oprit, ajungând la divizonara B, Victoria Roman. Dacă la Steaua nu avusese nimeni ochi pentru el, aici a fost „țintit” de reputatul antrenor Constantin Teașcă, care l-a transferat la Dinamo Bacău.

O mutare excelentă pentru ambele părți, Dembróvszki devenind imediat om de bază și golgeterul echipei, formația băcăuană promovând anul următor în prima divizie. Chiar dacă nu a câștigat vreun trofeu, a trăit în urbea moldavă 7 ani și jumătate rodnici plini de satisfacții. Acolo, de fapt în zonă, în apropiatul Piatra Neamț, a cunoscut-o pe cea care avea să-i devină soție, Veronica, alături de care are și în prezent o căsnicie frumoasă și trainică.

La nivel de club avea să trăiască ani frumoși și la Politehnica Timișoara, unde a jucat ultimele 7 sezoane ale carierei, când a și câștigat Cupa României, în 1979/80, făcând facultatea și totodată stabilindu-se definitiv în orașul de pe Bega.

Apropo de echipa națională, turneul final din Mexic 1970 a fost momentul de vârf al carierei sale, unde presa internațională și selecționerii echipelor calificate l-au desemnat cel mai bun jucător al echipei noastre. S-a vorbit des despre statuia sa din Mexic. Chestiunea respectivă are însă o explicație cât se poate de simplă: Venise cineva cu ideea de a se alcătui pe bulevardul care ducea spre marele stadion Azteca din Ciudad de México un grup statuar alcătuit din cei mai buni fotbaliști ai celor 16 participante, în mărime naturală. Cum de la reprezentativa noastră el fusese desemnat cel mai bun, ar fi trebuit ca și silueta sa să fie acolo. Iar, în 1972, ar fi trebuit inaugurată acea operă de artă, prilej cu care acea echipă mondială (în care s-ar mai fi aflat printre alții Pelé, Bobby Charlton sau Beckenbauer) ar fi trebuit să întâlnească reprezentativa Mexicului.

Prenumele corect al fotbalistului este cel de Emeric, deși în multe articole de presă, emisiuni radio-TV sau chiar cărți apare Emmerich Dembrovschi, Emerich Dembrovschi sau sub alte forme. În cartea biografică Emeric Dembroschi - eroul de la Guadalajara scrisă de către scriitorul și jurnalistul sportiv Ilie Dobre de la Radio România Actualități și apărută la Editura Paralela 45 în anul 2004, sportivul însuși declară că numele său din acte este cel de Emeric Dembroschi [2].

Cu ocazia altor interviuri date în presă, el a explicat faptul că numele său din actul de naștere era Imre Emil Dembróvszki. Însă certificatul de naștere i s-a pierdut în perioada facultății. A și explicat că: "Aproape toți frații mei au avut probleme cu transcrierea numelui, apărând fie Dembrovschi, fie Dembroszchi, fie Dembroschy, fie Dembroțchi, fie Dembroszki. Problemele apăreau la sfârșitul numelui. Ori funcționarul de la primărie nota după ureche atunci când tata ne declara, ori pe parcursul vieții s-au mai pierdut niște acte și când au fost refăcute, s-au scris greșit aceste numele". După ultima schimbare de buletin, i s-a scris nemele Dembroschi, pe care l-a păstrat.

În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a.[3][4]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Emerich Dembrovschi” (în mai multe limbi). Transfermarkt. Wikidata Q2449070. Accesat în . 
  2. ^ Ilie Dobre - Emeric Dembroschi - eroul de la Guadalajara (Ed. Paralela 45, 2004), p. 5
  3. ^ „DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv” (PDF). Monitorul Oficial al României Nr. 241. . p. 3. Accesat în . 
  4. ^ „Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc”. Administrația Prezidențială. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri


Flag of RomâniaSoccer icon  Acest articol biografic despre un fotbalist român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Emeric_Dembroschi&oldid=17217307