Edgar al Scoției

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Edgar al Scoției
King Edgar of Scotland.jpg
Date personale
Născut 1074
Decedat 8 ianuarie 1107
Edinburgh, Scoția
Înmormântat Abația Dunfermline
Părinți Malcolm al III-lea al Scoției
Margareta de Wessex Modificați la Wikidata
Frați și surori Matilda a Scoției
Mary of Scotland, Countess of Boulogne[*]
David I al Scoției
Duncan al II-lea al Scoției
Ethelred of Scotland[*]
Alexandru I al Scoției
Edmund of Scotland[*] Modificați la Wikidata
Copii William fitz Duncan
Cetățenie Flag of Scotland.svg Regatul Scoției Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa Dunkeld
Regele Scoției
Domnie 1097–1107
Predecesor Donald al III-lea al Scoției
Succesor Alexandru I al Scoției

Edgar (1074 - 8 ianuarie 1107) a fost rege de Alba din 1097 până în 1107. A fost al patrulea fiu al lui Malcolm al III-lea al Scoției și a Margaretei de Wessex, însă primul care a fost considerat eligibil pentru tron după moartea tatălui său.

Guvernarea[modificare | modificare sursă]

Edgar și-a început domnia la începutul anului 1095, după asasinarea fratelui său vitreg Duncan al II-lea al Scoției la sfârșitul anului 1094, de către Mael Petair de Mearns, un susținător al unchiului său, Donald al III-lea al Scoției. Fratele sau mai mare Edmund a trecut de partea lui Donald, probabil în schimbul unui domeniu feudal și a recunoașterii sale ca moștenitor a lui Donald.

Edgar a primit sprijin din partea lui William al II-lea Rufus așa cum primise și Duncan înaintea sa. Cu toate acestea, regele englez era ocupat cu o revoltă condusă de Robert de Mowbray, Conte de Northumbria, care pare să fi avut suportul lui Donald și a lui Edmund. Rufus a mers într-o campanie în nordul Angliei, în timp ce Edgar a câștigat controlul celor din Lothian.

Pretențiile lui Edgar au fost susținute de frații săi, Alexandru și David, și de unchiul lor Edgar Atheling.

William Rufus a petrecut întregul an 1096 în Normandia, teritoriu cumpărat de la fratele său Robert Curthose, iar până în 1097, Edgar a primit sprijin care a dus la înfrângerea lui Donald și Edmund într-o campanie condusă de Edgar Atheling.

Edgar nu a fost moștenitor în prima linie deoarece Duncan al II-lea a avut un fiu legitim și moștenitor, pe William Fitz Duncan. Odată cu eliminarea lui Donald și a lui Eduard, Edgar a devenit regele Scoției necontestat iar domnia sa nu a întâlnit crize majore. În 1098, Edgar a semnat un tratat cu Magnus Barefoot, regele Norvegiei, stabilind granița dintre scoțieni și norvegieni în vest.

Edgar a murit la Edinburgh pe 8 ianuarie 1107 și a fost îngropat la Abația Dunfermline. Necăsătorit și fără copii, el l-a recunoscut pe fratele său Alexandru ca succesor. Edgar i-a acordat de asemenea și lui David o feudă în Cumbria (terenurile fostului Regat Strathclyde) cât și părți din sudul Lothianului.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Barrow, G. W. S., The Kingdom of the Scots. Edinburgh University Press, Edinburgh, 2003. ISBN 0-7486-1803-1
  • Duncan, A. A. M., The Kingship of the Scots 842–1292: Succession and Independence. Edinburgh University Press, Edinburgh, 2002. ISBN 0-7486-1626-8
  • Hudson, Benjamin T., The Prophecy of Berchán: Irish and Scottish Highkings in the early Middle Ages. Greenwood Publishing Group, 1996. ISBN 0-313-29567-0
  • Oram, Richard, David I: The King Who Made Scotland. Tempus, Stroud, 2004. ISBN 0-7524-2825-X
  • Orderic Vitalis, The ecclesiastical history of England and Normandy. 1853 translation by Thomas Forester, Francois Guizot, and Leopold Victor Delisle. Volume 3, page 14.