Discuție Utilizator:Impy4ever/Arhiva-08

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mai jos puteţi citi arhivele de mesaje primite de impy4ever între zilele de 28 martie 2009 şi 16 aprilie 2009 (inclusiv). Arhivele vor fi împărţite astfel încât conţinutul fiecărui volum să cuprindă, în medie, 32 KB.

Sunteţi rugaţi să nu modificaţi conţinuturile de mai jos, ele fiind păstrate ca mărturie a participării utilizatorului în comunitatea Wikipedia.

Reclamaţie[modificare sursă]

Având în vedere această reclamaţie, îmi asum eu ingrata sarcină să fac ceva. Mai bine s-o fac eu decât să n-o facă nimeni. Ştiu că ai temperament şi mi-ai spus şi de ce problema genului muzical în dicuţie este fosrte sensibilă pentru tine. Te rog să mă crezi că am înţeles, este cam la fel cum ar veni cineva la mine şi mi-ar spune că mai toată lumea poate trăi fără matematică, cred că în sinea mea aş avea o reacţie ca a ta. Totuşi, nu pot să nu recunosc că reclamaţia este întemeiată, tu, ca utilizator mai vechi ca mine, ştii că sunt în discuţie WP:MC, WP:FAP şi, într-o oarecare măsură, WP:BITE. De ce „într-o oarecare măsură” o să explic în pagina lui de discuţii, îi scriu după acest mesaj, am început cu tine, tocmai fiincă eşti mai experimentat. Tocmai fiindcă ştii despre ce e vorba, nu cred că un format impersonal în pagina de aici ar fi necesar. Pe de altă parte, consider că dreptatea este de partea ta în privinţa intervenţiilor în articol, aşa cum au fost făcute. Poate schimbaţi câteva cuvinte şi vă reconciliaţi. --Turbojet 28 martie 2009 19:02 (EET)[răspunde]

Având în vedere discuţiile [1], [2] şi [3] , descrierea ta de aici mi se pare curioasă. Sper că erai în temă cu acele discuţii. Eu de obicei fac invers, înlocuiesc {{reflist}} cu formatul nativ dacă notele sunt puţine, tocmai pentru accelerarea încărcării paginii. Astgel solicitarea nu mai aşteaptă în coada de la server pentru reflist, care nu e tocmai scurtă. --Turbojet 29 martie 2009 14:37 (EEST)[răspunde]

Nu ştiam de aşa ceva, dar foarte bine că m-aţi învăţat. Voi ţine cont. (impy4ever (discuţie) 29 martie 2009 14:49 (EEST))[răspunde]

Când cineva are o brumă de cunoştinţe, care le depăşesc pe ale Dvs., vă "miroase" (aveţi mirosul fin!) a cercetare originală (în lipsă de argumente se atribuie un epitet, strategia ignoranţei). Sunt suficient de documentat asupra temei respective pentru a mai face polemică de dragul discuţiei (măcar de ar fi de la egal la egal). Deci "Schluß damit". Moby Dick 30 martie 2009 9:50 (EET)

À propos! M-aţi ameninţat cu nişte contribuţii formidabile pentru "ameliorarea calităţii" articolului Simfonie. De la 9 martie 2008 n-aţi mai trecut pe acolo. Cum era chestia cu "ridiculus mus"? Moby Dick

"Fulg al lui Maat"[modificare sursă]

Se întâmplă şi după consultarea "întregii literaturi egiptologice" (mii de volume! Bravo!) să mai rămână omul cu lacune. Maat era nu numai un concept abstract, ci ca zeiţă, fiică a lui Amon Rà, reprezenta ordinea cosmică, adevărul şi justiţia. Ea era reprezentată purtând o pană de struţ pe cap, aşa cum o puteţi viziona aici: http://www.osirisnet.net/dieux/maat/maat.htm Alte amănunte le mai puteţi afla la adresa http://www.visite-egypte.com/dieux-egypte/dieu_maat.php Spaţiul consacrat Egiptului antic este în concordanţă cu economia articolului despre Eshatologie, prezintă esenţialul, un articol special despre eshatologie la egipteni ar prezenta lucrurile cu siguranţă mai puţin "simplist" (iarăşi epitete gratuite!). După cum vedeţi, nici de data aceasta nu putem discuta de la egal la egal. --MobyDick (discuţie) 30 martie 2009 11:26 (EEST)[răspunde]

Da, în privinţa niciunui subiect nu putem discuta de la egal la egal, într-adevăr. Nu au fost mii, dar să fi fost douăzeci de volume serioase; le-am citit acum câţiva ani, când m-a interesat în mod deosebit subiectul. Dacă este, mă pot pune pe picioare în câteva săptămâni numai ca să vă dau o lecţie binemeritată. Am făcut traduceri în şi din egipteană, chiar şi la texte foarte dificile (din egipteană: „Sfătuirea unui om deznădăzduit cu sufletul său”) şi cu rezultate mai bune decât reputatul cercetător român Constantin Daniel. Dumnealui căzuse în plasa multor locuţiuni pe care eu le-am manevrat mult mai bine; de asemenea, am apreciat lacune în papiri mai bine decât dânsul. Ori pentru că am avut dicţionare mai bune la îndemână (mira-m-aş), ori din nu ştiu ce alte motive... Cred că nu facem acum concurs cu ce ştie cine mai bine despre zeiţa Maat şi despre conceptul de Maat. Dacă veniţi la mine cu un text în hieroglife, vă pot face o idee despre ce scrie acolo. Nu vă supăraţi, dar pasiunea mea de atunci are cu totul altă fizionomie decât răspunsurile ostentative pe care mi le tot pasaţi. Şi nu mai îmi explicaţi mie cum e cu zeiţa Maat de pe site-urile lui Peşte, cred că am nişte cărţi mai bune în casă. Nu vă străduiţi să-i vindeţi castraveţi grădinarului. Îmi pare rău, dar graba chiar v-a prins cu urechile în ciulini. Iată un subiect la care vă întrec (dacă ne putem exprima astfel) la orice oră din zi.
Întrebări exemplificatoare: 1. Vorbiţi-mi, vă rog, şi despre celelalte suflete ale omului egiptean (în afară de Ka) şi dataţi-le aproximativ. 2. Vorbiţi-mi şi despre alte pene de păsări care apar între hieroglife, ce simbolizează ele?
Eu ştiu să răspund la aceste întrebări. Nu sunt uşoare, recunosc. Dvs. ştiţi? (impy4ever (discuţie) 30 martie 2009 11:38 (EEST))[răspunde]
Aş vrea să văd mai întâi un articol trăznet scris de Dvs. pe o temă egiptologică. Deocamdată nu constat decât fanfaronadă cu presupusele cunoştinţe universale şi cverulanţă. În consecinţă nu vreau să continuăm polemica, am mai spus o dată Schluß damit! --MobyDick (discuţie) 30 martie 2009 11:50 (EEST)[răspunde]
Bună ziua, Impy4ever. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Cultura României[modificare sursă]

Salut!

Mi-ai promis că ai să rescrii secţiunea Cultură din cadrul articolului România. Spune-mi în ce stadiu eşti cu lucrul şi eventual cam când este gata.

Multumesc.--Tudorτ 30 martie 2009 13:45 (EEST)[răspunde]

Domnule, Vă răspund direct încălcându-mi principiile, pentru că dvs. aţi vorbit injurios despre mine în repetate rânduri, ori în mod normal eu nu cred că un dialog poate avea loc în aceste condiţii. (Apropos: v-aţi gândit că poate sunt mai în vârsta ca dvs.? ...dar să lăsăm asta acum.) Dar fac o excepţie acum.

Am citit ce aţi scris şi nu sunt convins de argumentele dvs., cu unele excepţii; de pildă, dacă nu vă place maniera mea de citare a surselor, nu am nimic de obiectat să editaţi. Chiar şi aşa, eu v-aş propune încă un compromis, sau eventual arbitrajul unui administrator. V-aş ruga să reflectaţi asupra propunerilor mele. Ele conţin destule concesii. Punctual:

Putem schimba „neiniţiaţi, etc.” cu „persoane din afara fenomenului muzical al manelelor” sau ceva de genul acesta? Nu am niciun fel de resentimente sau chiar de opinii personale faţă de dl Guţă, dar ca mulţi alţi români l-a admirat pe profesorul Pruteanu; şi nu mi se pare elegant să-l calificăm drept un neiniţiat. De asta am şi spus critici cu „caracter socio-cultural”, pentru că nu era vorba de criticile unor muzicologi.

De ce obiectaţi la sintagma „intelectual public”? ...am eliminat „important intelectual public” pentru a răspunde criticii dvs. Realitatea este că sunt şi în România intelectuali publici, atât de diferiţi ca dnii Liiceanu, Pleşu, Pruteanu, Dinescu. Ei au opinii diferite, dar sunt toţi intelectuali publici. Chiar nu cred că această calitate i se poate contesta dlui Pruteanu.

De acord cu „a pus în discuţie”, dacă insistaţi; deşi vă spun sincer că este un eufemism total inadecvat în acest caz, ţinând seama de vehemenţa - îndreptăţită sau nu - a dlui Pruteanu faţă de manele. Înţeleg necesitatea tonului neutru, dar în cazul de faţă chiar este un eufemism imens. Dar, în spiritul unei soluţii de compromis, nu obiectez. Să rămână „a pus în discuţie”.

De acord şi cu repetarea sintagmei privind absenţa criticii muzicale (parcă „muzicale” sună mai bine decât „de specialitate”, expresie uşor vagă şi generală).

Mai rămâne - doar dacă nu-mi scapă ceva pe moment - spinoasa chestiune a citatului. Nu mi-am schimbat poziţia: dacă sunt citate opinii pozitive de ce să nu cităm şi opinii critice, cu atât mai mult cu cât în discuţie era un concert al dlui Guţă? Dar în spiritul compromisului, adică al concesiilor reciproce, sper eu, sunt dispus să renunţ la citat. Haideţi să lăsăm doar următorul text, fără citat direct: „George Pruteanu, lingvist, intelectual public şi critic al manelelor, (referinţă la Mediafax) a dezaprobat organizarea unui concert de manele cu participarea lui Guţă în sediul unei Case de cultură. (referinţă la Saitul Pruteanu).” Fără citat. Acceptaţi acest compromis?

Sper sincer ca toate aceste propuneri să vi se pară rezonabile. Dacă nu le găsiţi acceptabile, faceţi măcar, v-aş ruga mult, contra-propuneri. Altfel totul poate degenera într-un edit war.

Eu am să-mi retrag cererile de protejare ale paginii de pe paginile de discuţii ale administratorilor. Însă dacă doriţi îi putem invita pe dnii Turbojet şi AdiJapan să gireze un compromis ca acesta pe care vi-l propun acum.

Cu cele mai bune sentimente, --TachEscu (discuţie) 1 aprilie 2009 10:02 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc că aţi oprit şi la poarta mea, într-un final. Regret că v-am lăsat gustul de injurios prin intervenţiile mele, aşa cum probabil şi Dvs. regretaţi că mi-aţi lăsat impresia că vorbesc singur. Apoi, mi-a fost evident încă din primul moment că aveţi mai mulţi ani decât mine – stilul Dvs. nu putea să aparţină unui tânăr de anii mei, ştiu bine cum scriu tinerii de anii mei. Dar nu sunteţi primul non-tânăr cu care interacţionez la Wikipedia, iar eventualele capricii şi rigidităţi ale oricărui om de pe planeta asta cumva nu îţi dau voie la Wikipedia să fii prea politicos – la obiect trebuie să fii mai curând, iar la obiect am fost mereu. Dar să o luăm punctual:
  • maniera de citare a surselor trebuie să fie centralizată. Noi avem un manual de stil şi totul ar trebui făcut după el; totuşi, îl folosim şi pe cel englez, fiindcă prezintă mult mai pe larg multe situaţii dificile sau aparent contradictorii. Ce vă propun seamănă foarte mult cu tipicul recomandat la Wikipedia engleză.
  • acum că îmi explicaţi, „neiniţiaţi” îmi sună, într-adevăr, prost. El înseamnă „neiniţiaţi în manele”, adică lipsiţi de o poziţie critică specialistă în ce priveşte manelele. În România nu prea există, de altfel, „iniţiaţi” – muzicologi specializaţi pe muzică ţigănească (poate Speranţa Rădulescu ar fi un exemplu). Deci nu despre „persoane din afara fenomenului muzical al manelelor” e vorba, ci despre specialişti – căci nici ascultătorii de manele nu au suficientă şcoală cât să fie interesaţi de alcătuirea unei axiologii proprii. Dar cred că mai simplu de spus e: „Guţă este privit de către publicul neascultător de manele ca o emblemă a genului”. Acolo vorbesc de tot publicul, iar tot publicul îi cuprinde şi pe intelectuali.
  • „intelectual public” este un lucru prea puţin însemnat în contextul articolului, dar şi redundant. Am trecut cele spuse de Pruteanu la o secţiune numită „Personalităţi publice despre Guţă”. Cred că e suficient de sugestiv pentru interesele articolului. (În cele din urmă, dacă am spus „lingvistul Pruteanu”, aflăm în ce domeniu activează; dacă spunem „intelectualul public Pruteanu”, dintr-o dată lucrurile sunt neclare. Când vom vorbi despre Liiceanu, îl vom numi filosof, nu intelectual public. Pe Dinescu îl vom numi poet sau jurnalist, după cum ilustrează mai bine situaţia fiecare latură.)
  • eu din citatul lui Pruteanu nici nu înţelesesem că e vorba de un concert al lui Guţă! Trebuie citată partea care spune aşa ceva. Dacă nu există, atunci trebuie s-o povestim noi cu cuvintele noastre.
  • nu vreau să-l numim pe Pruteanu „critic al manelelor” ca să nu-l confunde cititorii cu un critic muzical. Trebuie să ne exprimăm cât se poate de lipsit de echivoc. Eu propusesem „militant împotriva manelelor”, poate există şi variante mai fericite. Eu v-am mai spus că nu e bun cuvântul „critică” atunci când i se face cuiva un reproş; chiar şi DEX ne învaţă că înţelesul negativ este unul derivat din acela de „comentariu”. De aceea este de preferat să folosim cuvintele din familia lui „a critica” (inclusiv verbul!) doar în înţelesul de critică de artă, iar atunci când vorbim despre un reproş public, să căutăm sinonime.
Aştept un răspuns şi apoi vom cola rodul compromisului nostru :) La revedere! (impy4ever (discuţie) 1 aprilie 2009 10:55 (EEST))[răspunde]
P.S. Răspunsul întârziind, am făcut de capul meu. Cred însă că este mulţumitor rezultatul. Este? Nu este? Dacă nu, unde anume şi de ce? (impy4ever (discuţie) 1 aprilie 2009 12:02 (EEST))[răspunde]

De acord. Am citit ultima versiune şi solutia mi se pare acceptabilă. În ce mă priveşte nu mai am nimic de adăugat sau editat la articolul despre N. Guţă (sau despre manele; în privinţa manelelor aş mai spune doar că acum am descoperit că alţi intelectuali de marca sunt - relativ - toleranţi, lucru care m-a surprins dar vi-l semnalez: daca vă interesează, http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=262&cmd=articol&id=10079 ; a existat şi o dezbatere în Suplimentul de cultură acum câtva timp, care nu este menţionată în articolul despre manele; dacă vi se pare ceva util din acele luări de poziţie, în bună măsură dar nu exclusiv critice la adresa manelelor, dar critice şi faţă de detractorii manelelor... http://www.supliment.polirom.ro/images/pdf/081_National.pdf şi http://www.supliment.polirom.ro/images/pdf/082_National.pdf ...dar poate ştiati deja de dosarul din Suplimentul de cultura - eu am aflat abia zilele acestea). Numai bine, --TachEscu (discuţie) 1 aprilie 2009 13:34 (EEST)[răspunde]

Da, ştiam, mulţumesc totuşi pentru legături. La articolul manele am contribuit într-o măsură, dar adevărul este că e foarte dificil să defineşti ce nu e de definit. Ca idee, deşi postmodernismul înseamnă pentru fiecare doi oameni acelaşi lucru, există măcar o bogată literatură, plină cu păreri şi teorii de toate culorile cu privire la postmodernism. Dar în privinţa manelelor, literatura muzicologică lipseşte aproape cu desăvârşire – de unde surse, atunci, de unde o descriere cât de cât a anatomiei şi fiziologiei acestui gen muzical? Din punctul de vedere al Wikipediei, cineva trebuia să o facă şi pe asta (să completeze articolele despre aceste subiecte) – m-am oferit eu şi m-am delectat din acest motiv cu suficiente insulte şi luări în derâdere de către wikipediştii mai... puţin neutri. Acuma care este interesul meu în direcţia asta – ca idee am pornit de la teoria unui amic. Conform ei, popularitatea enormă de care se bucură azi manelele, pe lângă construirea unui tabu cultural de către cei din afară sunt premise foarte asemănătoare cu cele care au dat naştere muzicii de jazz. Calitatea versurilor şi compoziţiilor a fost şi atunci la fel de proastă – dacă nu s-ar fi implicat oameni şcoliţi în treaba asta, jazz-ul nu ar fi ieşit niciodată din acel stadiu primitiv. Manelele sunt ruşinea României. Eu urmez o academie de muzică şi mă specializez pe compoziţie. Îi uram atât de tare pe manelişti, încât am procedat ca în vorba aceea, m-am alăturat lor dacă nu i-am putut învinge. Sunt conştient că nişte minţi şcolite şi ceva bunăvoinţă ar putea transforma această ruşine românească într-o mândrie şi ar ridica şi nivelul cultural minim, aflat astăzi (ce e drept) înspăimântător de jos. Măcar pentru că ţiganului îi place să-l consideri deştept şi flexibil, şi tot ar fi mai mult decât încântat să vină cineva cu şcoală la el şi să-l ajute să se depăşească. Eu mă ocup de compoziţie de ceva ani, iar de când am luat taurul manelist de coarne (am făcut audiţii de gen), m-au uimit două lucruri: talentul muzical enorm al ţiganilor şi plafonarea lor extrem de jos situată. Sunt foarte curios dacă am să reuşesc vreo colaborare prin care să dau şansa unor interpreţi de manele să cânte compoziţii originale în aranjamente de calitate, cu versuri de Doamne-ajută, dar care să nu se dezică de specificul ţigănesc. Dacă reuşesc măcar ce a reuşit Moises Vivanco să obţină din talentul necizelat al Ymei Sumac, mă voi declara mulţumit. Şi atunci probabil că veţi auzi şi Dvs. că s-a produs un succes.
Consider translatarea din pretenţioasa (dacă nu, snoaba) lume a muzicii culte contemporane către manelele unor oameni ale căror versuri nici de principiul terţului exclus nu ţin cont drept o foarte mare provocare. Cărui muritor nu îi surâd provocările, încercările de a potrivi ceea ce nu se poate potrivi? Mulţumesc încă o dată pentru surse. Toate bune! (impy4ever (discuţie) 1 aprilie 2009 14:21 (EEST))[răspunde]

Văd că te deranjează împrumutarea cuvintelor din engleză şi "românizarea" lor. Toate limbile împrumută cuvinte des folosite din engleză, franceză, unele intrând chiar în dex. Faptul că am folosit "fixat link" (de fapt fioxat link, dar o-ul a fost neintenţionat) în locul „reparat o legătură” este din cauză că este primul la care m-am gândit, ţinând cont că era în descrierea modificărilor şi nu în articol, şi care mie, personal, m-i se pare că sună mai bine (şi e mai greu de confundat cu altceva). Oricum, fiecare are opinia lui.

În legătură cu adresa reparată de mine, sunt sigur că o să mai treacă destul timp până la creearea acelui articol. Dar dacă te uiţi la celelalte cuvinte din jurul cuvântului spanioli, o să vezi că şi ele duc tot la respectivele ţări. (eu) cred că link-ul către articolul Spania este destul de relevant şi mai potrivit decât lăsarea unui legăturii către o pagină inexistentă.

Sper că nu ţi-am răpit timpul degeaba. Numai bine, dany_123 (discuţie) 3 aprilie 2009 20:46 (EEST)[răspunde]

Am terminat articolul Jay Sean. Dacă ai timp să-ţi arunci un ochi...--Coco (discuţie) 4 aprilie 2009 13:39 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc pentru atenţionare. Am înţeles.--Mycomp (discuţie) 4 aprilie 2009 17:15 (EEST)[răspunde]

Critica îmi revenea de fapt mie pentru că am creat categoria contrabasişti pentru Petru Iuga, dar cred că pot să mi-o împart cu cel care a creat categoria contrabasişti români, care nu era bine încadrată.--Mishuletz (discuţie) 5 aprilie 2009 01:46 (EEST)[răspunde]

Salut, mersi de discuţie şi de lămurire. Am o informaţie legată de manelişti care e corectă dar nu am căutat încă sursă din mass-media. Deseori se întâmplă ca maneliştii să prefere să ne încânte cu muzica lor la volum maxim atât în public cât şi în locuri private, dar ideea e ca muzica să se poată auzi pe o suprafaţă cât mai mare sau de către un număr de persoane cât mai mare (deseori se întâmplă ca în mijlocele de transport, urechile mele să fie gâdilate de manele). Nu îmi dau seama care este fundamentul psihologic al comportamentului, dar mulţi dintre non-manelişti simt (dintre care şi eu, simt) dorinţa de a împărtăşi muzica preferată cu ceilalţi. E clar că un manelist e dedicat genului muzical din care face parte şi mulţi dintre ei reuşesc să îşi formeze foarte uşor personalitatea de manelist. Probabil maneliştii în profida culturii lor slab dezvoltată, au încredere mărită în ei însăşi, fondată de obicei pe apartenenţa la grup. Încrederea solidă, personalitatea aparent de invidiat şi necesitatea unui grup de sprijin sunt trei elemente ce caracterizează oamenii din această cultură. --TudorTulok (discuţie) 7 aprilie 2009 18:17 (EEST)[răspunde]

„În profida culturii lor slab dezvoltate”, poate. Dativul se păstrează, căci adjectivul „dezvoltat” se acordă cu substantivul „cultură”. Există, din păcate, mult prea multe surse în mass-media care vorbesc despre manelele ascultate la maxim. Cred însă că am avea nevoie de părerea unui sociolog sau măcar psiholog în această privinţă, ca să nu cităm nişte simple păreri de jurnalişti, ci pe un om avizat în domeniul de manifestare a ceea ce numiţi. Culmea este că cei mai mulţi jurnalişti ce critică manelele habar nu au cu ce se mănâncă ele, nu au altă impresie decât ce au ciupit mergând cu maşina şi din ziarul gratuit de la locul de muncă. Nu ştiu, prin urmare, dacă acest „dat cu părerea” este mai recomandabil Wikipediei decât cel de care suntem, eu sau Dvs., capabili. (impy4ever (discuţie) 7 aprilie 2009 19:36 (EEST))[răspunde]
Eroare: "încredere mărită în ei însăşi". Aceasta e forma pentru persoana a 3-a sigular feminin.
Pronumele personal de întărire:
Masculin:
  • eu însumi
  • tu însuţi
  • el însuşi
  • noi înşine
  • voi înşivă
  • ei înşişi
Feminin
  • eu însămi
  • tu însăţi
  • ea însăşi
  • noi însene
  • voi însevă
  • ele însele
Corect: "încredere mărită în ei înşişi". --Miehs (discuţie) 17 aprilie 2009 16:19 (EEST)[răspunde]
Păi spuneţi-i-o lui Utilizator:TudorTulok, nu mie. El a scris greşit, mie nu mi-e de niciun folos atenţionarea Dvs. (impy4ever (discuţie) 17 aprilie 2009 18:25 (EEST))[răspunde]

Am încercat să fac o listă la următorul articol dar am întâmpinat mai multe dificultăţi: Listă de filme: A.

  • tabelul e mult prea lung şi trebuie împărţit în mai multe pagini ceea ce va fi oribil şi de făcut şi cum va arăta;
  • voi duce o muncă enormă dacă nu voi introduce lista într-un proiect în care să explic exact ce vreau de la lista respectivă
  • ca să nu vorbesc în dodii, vreau să îţi explic despre ce este vorba, îmi doresc un tabel cu toate titlurile originale şi lângă ele o coloană cu traducere oficială, dar traducerea oficială lasă de dorit uneori, aşa că m-am gândit că o traducere mot a mot este potrivita alteori, dar câteodată nu e buna nici traducerea oficiala şi nici traducerea mot a mot şi trebuie venit cu o variantă îmbunătăţită.
  • mi-am pierdut entuziasmul pentru traducerea titlurilor de filme aflând că nici un titlu de film nu e perfect, se întâmplă până şi titlurile originale să fie mai mult decât penale, iar traducerile titlurilor de filme după varianta originală au probleme în toate lumea, nu numai în România.

Tot azi am observat că ti-am trimis un mesaj aici mai demult de care nu mi-am dat seama când am discutat recent cu tine. --TudorTulok (discuţie) 8 aprilie 2009 18:07 (EEST)[răspunde]

În conformitate cu politicile Wikipedia (mai ales a surselor de încredere şi a cercetării originale), poţi acţiona cel mult astfel: o coloană cu denumirea în limba originară, apoi o coloană cu traducerea în română a denumirii originare (cât mai exactă posibil) şi coloana cu traducerea oficială. Nu numai că poate să aibă o însemnătate istorică traducerea oficială, dar omiterea ei şi înlocuirea cu ceva neoficial se califică drept cercetare originală şi nu e voie cu aşa ceva. Traducerile oficiale pot fi obţinute de pe site-urile http://www.port.ro şi http://www.cinemagia.ro . Pe de altă parte întreb: care este rostul unei astfel de liste? (impy4ever (discuţie) 8 aprilie 2009 22:15 (EEST))[răspunde]
Rostul listei e sa adune la un loc toate datele referitoare modul de traducere a titlurilor tuturor filmelor străine fiindcă nu există încă o bază de date cu cele trei coloane despre care vorbim. Referitor la sintagma ta: apoi o coloană cu traducerea în română a denumirii originare cred că era corect să foloseşti cuvântul original, fiindcă originar însemnă iniţial (nu e nevoie de a ajunge la o variantă finală a denumirii filmului), iar original poate să însemne şi netradus, în limba în care a fost scris. --TudorTulok (discuţie) 9 aprilie 2009 12:07 (EEST)[răspunde]
Îmi pare rău, eu nu fac astfel de confuzii paronimice. Am spus originar unde vroiam originar şi original unde vroiam original: titlu originar şi cercetare originală. De altfel, mi se pare incorect „titlu original” şi acolo voi spune eu „titlu originar”. Originar înseamnă cum a apărut un lucru în primă fază, adică înainte de orice traducere. Original înseamnă ceva nemaifăcut. E drept că un film nou apărut este ceva nemaifăcut, dar corect spunem „titlu originar” referindu-ne la titlul său, aşa cum apare în prima variantă cunoscută (d.p.d.v. cronologic – deci cea formulată în limba-mamă). Apoi, te asigur că sunt foarte atent la chichiţele de limbă şi că mă gândesc de şapte ori înainte de a scrie un cuvânt.
Repet, coloanele trebuie să cuprindă denumirea în limba de baştină, traducerea ei în română cuvânt-cu-cuvânt şi traducerea oficială în română. Succes la lucru. Singura coloană ce poate fi omisă din ce spun este cea cu traducerea cuvânt-cu-cuvânt, restul sunt obligatorii, conform politicii de verificabilitate. (impy4ever (discuţie) 9 aprilie 2009 12:16 (EEST))[răspunde]
[4], al doilea rand din document.--TudorTulok (discuţie) 9 aprilie 2009 12:24 (EEST)[răspunde]
Rămân la părerea mea. Nu consider că e vorba de o reproducere atunci când traducem un film, ci de o transformare. Dacă în discuţie este o transformare, consider că există un moment iniţial şi un moment final: momentul când a primit un titlu în limba de obârşie, respectiv momentul când s-a propus o traducere oficială în altă limbă. Pe mine, drept să spun, mă enervează tare acest englezism, care a ajuns să domine şi dicţionarele: original title; „titlu original” mi se pare cât se poate de inconştient tradus mot-à-mot din engleză. Vezi în acelaşi DEX cuvântul „decadă”: în limba română el însemna „primele zece zile”; dicţionarele vechi româneşti nici nu cunosc alt înţeles, dar cele mai noi s-au simţit nevoite să adapteze prostia englezismului, anume traducerea lui decade (deceniu). Aşadar... tragi ce concluzie doreşti. Întreabă-l şi pe Utilizator:AdiJapan cum e corect, „titlu original” sau „titlu originar” al unui film. El se pricepe mai bine decât noi la domeniul limbii. (impy4ever (discuţie) 9 aprilie 2009 12:33 (EEST))[răspunde]
Am descoperit numai întîmplător discuţia de aici. Dar înainte s-o descopăr am făcut modificarea asta. Treaba cu originar începe să intre în domeniul hipercorectitudinii, adică mulţi vorbitori au aflat că uneori e corect să spui originar în loc de original, şi ca să nu greşească fac cîteodată înlocuirea şi unde nu trebuie. În realitate originar se utilizează rar, de exemplu în constucţii ca om originar din Craiova sau păcatul originar, deci cu sensul „de obîrşie”, „de început”. Cînd e vorba de ceva netradus se foloseşte numai original. Nu este un englezism. — AdiJapan 9 aprilie 2009 13:25 (EEST)[răspunde]

Sarcini pentru roboţi[modificare sursă]

Da, nu eşti singurul derutat de ambiguitate. Şi eu am fost încurcat zilele trecute („sarcina” pusă de mine este lângă a ta) şi am modificat şi comenzile rapide, deoarece prin redirecţionare duceau acolo unde ai ajuns tu. De aia ştiam despre ce este vorba, şi am mutat. --Turbojet 13 aprilie 2009 11:25 (EEST)[răspunde]

Tu ai cumva coperta EP-ului cu Gică Petrescu şi Mondial? --Alex:D 16 aprilie 2009 02:53 (EEST)[răspunde]

Nu, şi nici Conservatorul nu are discul. Pe la Radiodifuziune trebuie întrebat, sau chiar la Electrecord. De ce? (impy4ever (discuţie) 16 aprilie 2009 07:55 (EEST))[răspunde]
Am incercat sa-i fac pagina pe discogs.com dar e saraca rau, in loc de nr. catalog a trebuit sa pun ?. --Alex:D 16 aprilie 2009 13:47 (EEST)[răspunde]