Discuție:Varză de Bruxelles

	Articolul Varză de Bruxelles este un subiect de care se ocupă Proiectul Plante, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre botanică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Expunere: un loc insorit Sol: bine drenat, lutos, bogat in materii organice; pH: 5.5 to 6.5 Temperatura: 15-18 grade Celsius Umiditate: udati bine, dar aveti grija ca radacinile sa nu se inece Plantare: semintele se seamana primavara, pana la mijlocul verii Spatiere: 30-45 cm, pe randuri la 60-75 cm Tip: planta rezistenta, bianuala Fertilizare: trebuie tratata cu substante fertilizatoare. Descriere Varza de bruxelles este o leguma din soiurile tarzii, care creste lent si care face parte din familia verzei. Mugurii arata ca niste verze in miniatura si se formeaza pe tulpina, langa zona in care frunzele sunt prinse de aceasta. Daca se consuma proaspete, putin fierte, sunt o delicatesa. Ingrijire si cultivare Desi varza de Bruxelles este un ingredient de baza de sute de ani in bucataria multor zone de pe glob, ea nu este apreciata de toata lumea. Pentru cei care stramba din nas numai cand ii aud numele, o sansa de as- schimba parereea este sa o cultive chiar ei, din placere. Diferenta dintre verzele de acest tip pe care le cumparati din magazine si cele proaspete, pe care le puteti culege chiar dvs. din gradina, se observa clar in diferenta de gust. Varza de Bruxelles capata o aroma mai placuta mai ales dupa un inghet usor. Pentru cultivare, alegeti o bucata de pamant aflata in plin soare; solul trebuie sa fie usor drenabil. Pregatiti stratul inainte: sapati bine, maruntiti pamantul cu o grebla si amestecati un stat de compost de 5-10 cm. Recoltele culese toamna sunt in general mai bune din punct de vedere calitativ decat cele de vara. Data la care varza ajunge la maturitate variaza infunctie de varietate, zona in care este cultivata si de anotimp. Semintele se sadesc in rasadnite plate, cu 4-6 saptamani inainte de dta la care doriti sa le plantati in gradina. O alta varianta este sa saditi direct in pamant semintele, cu 4 luni inainte de data la care este preconizat sa cada primul inghet. Cand le plantati in rasadnite, asezati semintele la 2,5 cm distanta. Cand plantutele mai cresc, transplantati-le in vase de 2,5-4 cm adancime. Dupa ce radacinile s-au dezvoltat suficient, transplantati verzele in gradina, la 35-60 cm distanta; se pun cate 5 seminte in cuib, la o adancime de 5 mm. Varza de Bruxelles se rareste cand plantutele au 9-12 cm inaltime, in asa fel, incat sa ramana cele mai sanatoase; distanta dintre ele trebuie sa fie de 40-60 cm. Adaugati mulci in jurul radacinilor pentru a retine umezeala in pamant pe timpul verii si pentru ca buruienile sa nu mai creasca. Cand planta atinge jumatate din inaltimea dorita, indepartati frunzele de jos, pentru a permite mugurilor de varza sa se dezvolte la maxim. Pentru a forta planta sa se maturizeze mai repede, rupeti mugurii formati pe 25 cm de tulpina; aceasta operatie forteaza planta sa isi directioneze toate resursele pe formarea unor muguri mai mari, de timpuriu. Varza de Bruzelles se recolteaza dupa inghet, cand mugurii sunt tari, au forma compacta si culoare verde intens; trebuie sa aiba diametrul de aproximativ 2,5-4 cm. Mugurii plasati cat mai jos pe planta se maturizeaza primii. Varza ajunge la maturitate la 80-100 de zile de cand au fost plantate semintele. Se pot depozita timp de 3-5 saptamani, la 0 grade Celsius in conditii de umiditate destul de ridicate (95%). Boli si daunatori Radacina este foarte sensibila si poate putrezi repede, daca sta inpamant cu prea multa apa. Partea superioara a plantei este atrage deunatori precum fluturele de varza sau diferite tipuri de viermi, afide. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.120.119.208 (discuție • contribuții).

Plagiat greșit

Vitamina K este anticoagulantă, așa că ideea că ea ar produce hemoragie este o prostie. Tgeorgescu (discuție) 28 martie 2017 18:15 (EEST)

Întrebarea este dacă această dezinformare este o simplă prostie, sau a fost introdusă cu intenție? Totuși, din câte știu eu, vitamina K este coagulantă, nu anticoagulantă. --Bătrânul (discuție) 28 martie 2017 18:23 (EEST)

Anticoagulantă este o substanță care inhibă coagularea (cum sunt anumite medicamente). Vitamina K este un factor care intervine în menținerea capacității sângelui de a se coagula (în nici un caz nu este anticoagulantă).

Vitamina K în speță este implicată în modificarea protrombinei (factor de coagulare care necesită o transformare pentru a deveni activ) și tot vit. K asistă sinteza proteinelor C si S (care încetinesc procesul de coagulare al sângelui). Anumite substanțe anticoagulante sunt antagoniști ai vitaminei K (antivitamine K) și inhibă o enzimă ce face conversia între formele de vitamină K - recte inhibă conversia epoxidului vitaminei K la vitamina K (adică la forma redusă).--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 martie 2017 19:35 (EEST)

M-am corectat și eu. Tgeorgescu (discuție) 29 martie 2017 01:12 (EEST)

Ca să nu fiu înțeles greșit: prin „dezinformare” mă refeream la conținutul introdus de plagiatorul anonim în articol (versiunea 11065472). --Bătrânul (discuție) 29 martie 2017 07:42 (EEST)