Discuție:Matematician

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 5 ani de Turbojet în subiectul Enunțuri comune
Articolul Matematician este un subiect de care se ocupă Proiectul Matematică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre matematică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
CiotAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.


Corespondent interlingual al acestei pagini[modificare sursă]

Consider că ar fi util Wikipediei să existe conexiuni interlinguale ale acestei pagini de discuție cu cele din enwp, frwp, dewp, etc.--5.2.200.163 (discuție) 30 mai 2018 17:17 (EEST)Răspunde

Posibililități de angajare pentru absolvenții de matematici[modificare sursă]

Am observat că articolul corespunzator de pe frwp are o sectiune cu titlul Emplois dans le monde contemporain pe care o mentionez mai jos in scopul includerii unor aspecte in articolul rowp.--5.2.200.163 (discuție) 30 mai 2018 17:26 (EEST)Răspunde

Intrebarea care se ridică este Care e situatia din România? Există studii (sociologice?) care pot fi preluate in prezentul articol ?--5.2.200.163 (discuție) 30 mai 2018 17:29 (EEST)Răspunde

Emplois dans le monde contemporain[modificare sursă]

Les mathématiciens se spécialisent souvent dans différentes branches des mathématiques. On distingue parfois les mathématiques pures des mathématiques appliquées. Cette distinction n'est cependant ni formalisée, ni de compréhension commune à l'ensemble des mathématiciens.

L'usage grandissant des mathématiques dans de nombreuses disciplines et techniques offre aux mathématiciens divers débouchés. Ils sont parfois employés par des entreprises, privées ou publiques, ou comme professeurs dans un cadre universitaire, souvent en complément de leurs travaux de recherche. En tant que spécialistes de leur discipline, ou d'une partie des mathématiques, certains mathématiciens sont intégrés dans des équipes multidisciplinaires travaillant selon l'idée que tout peut être modélisé par des formules, entre autres la physique, l'informatique et l'analyse statistique.

Alt(e) paragraf(e) de preluat din alte wiki[modificare sursă]

Sur le sens du mot mathématicien[modificare sursă]

On trouve essentiellement deux usages différents de ce mot : le mathématicien peut désigner une personne travaillant activement dans la recherche mathématique[1] · [2], ce qui donne la plupart du temps lieu, de nos jours, à des publications dans des revues à comité de lecture. Ainsi sont classés Henri Poincaré ou Andrew Wiles, par exemple. D'un autre côté, le mathématicien peut désigner une personne versée dans les mathématiques[3], ou qui a travaillé dans un domaine connexe (enseignement des mathématiques ne donnant pas lieu à de la recherche, épistémologie, pédagogie, ou même par des œuvres de vulgarisation scientifique).Format:Référence souhaitée Ainsi peuvent être classés Denis Guedj ou Stella Baruk.

Am mentionat aici acest paragraf pentru traducere și includere.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 13:47 (EEST)Răspunde

Alte sectiuni:--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 13:54 (EEST)Răspunde

Occupations[modificare sursă]

According to the Dictionary of Occupational Titles occupations in mathematics include the following.[4]

  • Mathematician
  • Operations-Research Analyst
  • Mathematical Statistician
  • Mathematical Technician
  • Actuary
  • Applied Statistician
  • Weight Analyst

Quotations about mathematicians[modificare sursă]

The following are quotations about mathematicians, or by mathematicians.

A mathematician is a device for turning coffee into theorems.
—Attributed to both Alfréd Rényi[5] and Paul Erdős
Die Mathematiker sind eine Art Franzosen; redet man mit ihnen, so übersetzen sie es in ihre Sprache, und dann ist es alsobald ganz etwas anderes. (Mathematicians are [like] a sort of Frenchmen; if you talk to them, they translate it into their own language, and then it is immediately something quite different.)
Johann Wolfgang von Goethe[6]
Each generation has its few great mathematicians...and [the others'] research harms no one.
Alfred W. Adler (1930- ), "Mathematics and Creativity"[7]
In short, I never yet encountered the mere mathematician who could be trusted out of equal roots, or one who did not clandestinely hold it as a point of his faith that x squared + px was absolutely and unconditionally equal to q. Say to one of these gentlemen, by way of experiment, if you please, that you believe occasions may occur where x squared + px is not altogether equal to q, and, having made him understand what you mean, get out of his reach as speedily as convenient, for, beyond doubt, he will endeavor to knock you down.
Edgar Allan Poe, The purloined letter
A mathematician, like a painter or poet, is a maker of patterns. If his patterns are more permanent than theirs, it is because they are made with ideas.
G. H. Hardy, A Mathematician's Apology
Some of you may have met mathematicians and wondered how they got that way.
Tom Lehrer
It is impossible to be a mathematician without being a poet in soul.
Sofia Kovalevskaya
There are two ways to do great mathematics. The first is to be smarter than everybody else. The second way is to be stupider than everybody else—but persistent.
Raoul Bott
Mathematics is the queen of the sciences and arithmetic the queen of mathematics.
Carl Friedrich Gauss[8]

Prizes in mathematics[modificare sursă]

There is no Nobel Prize in mathematics, though sometimes mathematicians have won the Nobel Prize in a different field, such as economics. Prominent prizes in mathematics include the Abel Prize, the Chern Medal, the Fields Medal, the Gauss Prize, the Nemmers Prize, the Balzan Prize, the Crafoord Prize, the Shaw Prize, the Steele Prize, the Wolf Prize, the Schock Prize, and the Nevanlinna Prize.

The American Mathematical Society, Association for Women in Mathematics, and other mathematical societies offer several prizes aimed at increasing the representation of women and minorities in the future of mathematics.

Mathematical autobiographies[modificare sursă]

Several well known mathematicians have written autobiographies in part to explain to a general audience what it is about mathematics that has made them want to devote their lives to its study. These provide some of the best glimpses into what it means to be a mathematician. The following list contains some works that are not autobiographies, but rather essays on mathematics and mathematicians with strong autobiographical elements.

  1. ^ Qu'est-ce qu'un mathématicien ? Entretien avec André Lichnerowicz
  2. ^ Jean Dieudonné, dans Pour l'honneur de l'esprit humain, chapitre 1, section 2. La vie des mathématiciens , pour désigner les mathématiciens créateurs, dit : Citare goală (ajutor) 
  3. ^ Mathématicien sur le site du TLFI
  4. ^ „020 OCCUPATIONS IN MATHEMATICS”. Dictionary Of Occupational Titles. Accesat în . 
  5. ^ „Biography of Alfréd Rényi”. History.mcs.st-andrews.ac.uk. Accesat în . 
  6. ^ Maximen und Reflexionen, Sechste Abtheilung cited in Moritz, Robert Edouard () [1914], On Mathematics / A Collection of Witty, Profound, Amusing Passages about Mathematics and Mathematicians, Dover, p. 123, ISBN 0-486-20489-8 
  7. ^ Alfred Adler, "Mathematics and Creativity," The New Yorker, 1972, reprinted in Timothy Ferris, ed., The World Treasury of Physics, Astronomy, and Mathematics, Back Bay Books, reprint, June 30, 1993, p, 435.
  8. ^ Sartorius von Waltershausen: Gauss zum Gedachtniss. (Leipzig, 1856), p. 79 cited in Moritz, Robert Edouard () [1914], On Mathematics / A Collection of Witty, Profound, Amusing Passages about Mathematics and Mathematicians, Dover, p. 271, ISBN 0-486-20489-8 
  9. ^ Cardano, Girolamo (), The Book of My Life (De Vita Propria Liber), The New York Review of Books, ISBN 1-59017-016-4 
  10. ^ Hardy 1992.
  11. ^ Littlewood, J. E. () [Originally A Mathematician's Miscellany published in 1953], Béla Bollobás, ed., Littlewood's miscellany, Cambridge University Press, ISBN 0-521-33702 X 
  12. ^ Wiener, Norbert (), I Am a Mathematician / The Later Life of a Prodigy, The M.I.T. Press, ISBN 0-262-73007-3 
  13. ^ Ulam, S. M. (), Adventures of a Mathematician, Charles Scribner's Sons, ISBN 0-684-14391-7 
  14. ^ Kac, Mark (), Enigmas of Chance / An Autobiography, University of California Press, ISBN 0-520-05986-7 
  15. ^ Harris, Michael (), Mathematics without apologies / portrait of a problematic vocation, Princeton University Press, ISBN 978-0-691-15423-7 

Denumiri in limba română pentru anumite tipuri de matematicieni și surse aferente[modificare sursă]

S-a evidențiat pe pagini de discuții utilizatori că denumirile pentru mateamticienii care activează in anumite domenii ale matematicii necesită citarea unor surse. Intrebarea este: Sunt acceptabile pentru acest scop surse generale cum ar fi dicționare (ca dexonline) in care sunt prezente denumirile unor tipuri de matematicieni care apar aici cum ar fi topologist, probabilist?--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 14:36 (EEST)Răspunde

Am introdus citarea unei surse generale despre cuvinte: dexonline.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 15:13 (EEST)Răspunde

Sunt două chestiuni. Prima este traducerea. Toate denumirile în limba română trebuie să provină din surse de încredere în limba română. Dacă noțiunea există în alte limbi, dar nu în limba română (de exemplu diverși termeni marinărești din secolul al XVII-lea, care există în engleză, spaniolă, dar nu în limba română, deoarece românii, neavând galioane, nu aveau la ce să-i folosească), este inadmisibilă traducerea în premieră de către un utilizator al Wikipediei. Cum în exemplul citat nici nu sunt șanse ca termenul să apară, în acest caz utilizatorul trebuie să folosească o perifrază descriptivă.
În privința termenilor care descriu matematicienii, dacă algebrist există în DEX și personal îl accept, termeni ca algoritmician sau combinatorician nu există în DEX, deci nu sunt încetățeniți în limba română. Chiar dacă termenii algoritmicien și combinatoricien există în limba franceză, un utilizator nu are dreptul pe Wikipedia să-i traducă el însuși în limba română, acest fapt fiind considerat cercetare originală. Trebuie așteptat ca aceste noțiuni să apară în surse de încredere în limba română. Bineînțeles, utilizatorul poate publica el însuși lucrări științifice care propun acești termeni, iar dacă ei intră în uzul curent, Wikipedia îi va prelua. Dar nu înainte.
A doua chestiune este dacă DEX (dexonline) este sursă de încredere. Acest dicționar este elaborat de lingviști, conform normelor lor lingvistice, și nu întotdeauna respectă terminologia folosită de profesioniștii dintr-un anumit domeniu. Un exemplu recent este că DEX stipulează (cum să mă exprim altfel?) că pluralul de la laser ar fi lasere, în timp ce fizicienii din domeniu spun la plural laseri. În acest caz eu prefer cum spun specialiștii din domeniu. Deci, pentru mine, DEX este sursă de încredere doar dacă nu contrazice sursele de încredere din domeniu. Un tratat de fizica laserilor în limba română „bate” în acest caz DEX-ul. --Turbojet  5 iunie 2018 15:55 (EEST)Răspunde

[Conflict de editare]

1)Referitor la prezența sau absența unor termeni din dexonline e util de remarcat ca e un concentrator sau sintetizator de alte dictionare mai specifice cum ar fi cele de neologisme (DN) si academic MDA. Posibil/probabil că unii termeni cum ar fi combinatorician sau combinatorist or fi prezenți in MDA 2010, dar NU a fost incă adaugat lui dexonline.
2)Referitor la aspectele lingvistice prezente aici și anume variante de forme de plural ale unor cuvinte, e o chestiune mai laxă deorece nu exista criterii foarte clare dpdv lingvistic pentru a stabili delimitarea corect-incorect, asadar putând fi acceptate toate variantele fara ca prin asta să se aducă atingere specialiștilor care folosesc anumite variante. Chiar dexonline mentioneaza ca laseri e o forma acceptata de Dictionarul de Neologisme la [1]--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 16:42 (EEST)Răspunde
Alt exemplu, pe care l-am citat de câteva ori și nu voi osteni să-l citez în continuare. Conform DEX, pluralul de la matrice este ... matrice și nu matrici, cum am învățat la facultate. Lingviștii au copiat modelul matriță / matrițe, care are alt înțeles. Problema este că matematicienii nu s-au opus și au acceptat aberația (mi-a fost dat exemplul unui curs al lui Gheorghe Galbură – informație pe care nu o pot verifica, fiindcă nu am acces la literatura de matematică în limba română). -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2018 16:23 (EEST)Răspunde
Probabil că lingviștii s-au gandit că matrice este un substantiv invariabil in limba română, dupa exemple similare de substantive invariabile la singular/plural.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 16:48 (EEST)Răspunde
Deci sursele dintr-un domeniu NU sunt neapărat mai cu moț dpdv al aspectului lingvistic, care trebuie și el luat in considerare, sursele specifice unui domeniu extralingvistic ocupându-se puțin spre deloc de aspecte de limbă care rămân astfel nu prea analizate. N-ar dăuna să se pună la punct și extralingviștii cu aspectele importante din lingvistică legate de formarea cuvintelor și terminologiei dpdv lingvistic.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 16:56 (EEST)Răspunde
[Conflict de editare] Lingviștii nu „s-au gândit” să consulte un expert, adică un matematician. Cuvântul matrice a fost preluat din latină, pe când cuvântul matriță a fost preluat din germană. Ambele cuvinte au aceeași rădăcină latină, dar parcursul lor temporal a dus nu numai la înțelesuri diferite, ci și la forme gramaticale diferite. -- Victor Blacus (discuție)
Interesante aspecte care ilustrează lipsa de comunicare dintre domenii, fiecare socotindu-se mai demn mai mult prestigiu.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:31 (EEST)Răspunde
Afirmația că „sursele dintr-un domeniu NU sunt neapărat mai cu moț dpdv al aspectului lingvistic” este falsă. Cine nu folosește terminologia unui domeniu este considerat incompetent de cei din domeniu, și prin urmare disprețuit. Eu, ca tehnician, disprețuiesc lingviștii care contrazic jargonul meu de specialitate. Să-și vadă de poeziile lor. --Turbojet  5 iunie 2018 18:03 (EEST)Răspunde
Asta e o mare problemă, cu disprețul NU se ajunge la nimic constructiv! (Linvistica nu se confunda cu poezia (un nume metaforic pt critica literară care ar avea motive mai serioase de a fi disprețuită pentru bateri de câmp pe alocuri))--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 18:23 (EEST)Răspunde
Bine. IMO în jargoanele de specialitate lingviștii nu pot decât să se informeze și să reproducă uzul. N-au niciun drept să combată.
„Poeziile” erau o metaforă. --Turbojet  5 iunie 2018 18:31 (EEST)Răspunde
„fiecare socotindu-se mai demn mai mult prestigiu.”
Fiecare în domeniul lui. Nu vin lingviștii să impună chirurgilor terminologia pe care aceștia s-o folosească în sălile de operații. Este o chestiune de bun simț. --Turbojet  5 iunie 2018 18:40 (EEST)Răspunde
Mai ales și de bun-simț lingvistic (care poate fi deficitar la anumite persoane, chiar daca sunt perfomanti in activitatea profesionala. Aceasta nu scuză ochelarii de cal lingvistic). Lingvistii nu impun, ci doar ajustează. Nu li se poate nega dreptul de a ajusta pentru evitarea monstruozităților.--5.2.200.163 (discuție) 5 iunie 2018 19:05 (EEST)Răspunde
Regulile stabilite de lingviștii Academiei Române au caracter normativ. Manualele după care se învață limba română la școală trebuie să le respecte, la fel Wikipedia; așa se propagă în timp erorile și devin lege. Vedeți cazul matrice / matrici. -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2018 19:25 (EEST)Răspunde

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Limbajul este pentru comunicare. Dacă comunicarea funcționează bine, impunerea unor reguli de uniformizare cu exprimările din alte domenii este contraproductivă. Lingviștii nu au niciun drept să „ajusteze” terminologiile domeniilor, domeniul lor este exprimarea în general, nespecifică. Din punct de vedere al terminologiei și comunicării cei dintr-un domeniu au dreptul de a-i ignora cu desăvârșire pe cei din alte domenii. Iar noi, cei din alte domenii, urmăm pe cine considerăm că ne este mai de folos. Când suntem în societatea lingviștilor vorbim cum le place lor, ca să nu ne facă albie de porci pentru că — vezi Doamne — nu le dăm importanța pe care o pretind, iar când suntem în societatea celor dintr-un anumit domeniu folosim terminologia și modul lor de comunicare ca să ne facem înțeleși, nu caraghioși, și ca aceștia să mai dorească să discute cu noi.

@Victor Blacus: Regulile lingvistice pot norma doar exprimarea comună. Cum ar fi să vină lingviștii și să impună modul de comunicare al piloților cu turnurile de control? Iar cu „matrici”, matematicienii pot folosi liniștiți în lucrările lor termenul, n-are decât să spumege Academia. La facultate studenților li se spune: terminologia din manualele de liceu (aprobată de Academie) este pentru cei ce au doar liceul (sic!). Subînțeles: așa vă dați seama că n-au decât liceul. :D --Turbojet  5 iunie 2018 19:56 (EEST)Răspunde

@Turbojet: Așa fac, în lucrările mele. Dar la Wikipedia (care e lucrarea mai multora) nu merge – cum se vede din această discuție și din modificările aduse articolului. Trebuie să mă supun, iar cel care spumegă sunt eu. Pe cei ca Galbură, care se supun și în lucrările lor, îi dezaprob, dar asta nu schimbă nimic. -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2018 20:30 (EEST)Răspunde
Mă refer, evident, la Matrice (matematică). -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2018 20:36 (EEST)Răspunde
Este cam exagerată chestiunea dezavuării/excluderii unor forme de plural ale unor termeni științifici din mai multe posibile care pot coexista, nu există motive foarte serioase pentru un exclusivism sau unilateralism al pluralelor/pluralurilor. Referitor la exemplul concret mentionat aici despre matrici/matrice tocmai am rasfoit lucrări de matematicieni cunoscuți in care sunt prezente ambele forme: Ioan Tomescu in lucrarea Ce este teoria grafurilor? in capitolul grafuri si matrici ( de la pagina 35) foloseste pluralul matrici, iar O. Stănășilă intr-o carte de matematici speciale folosește pluralul matrice.--5.2.200.163 (discuție) 7 iunie 2018 17:19 (EEST)Răspunde

Matematico-lingvist sau lingvist matematician sau...?[modificare sursă]

Un alt (ultim?) aspect legat de această sectiune privind denumirile de matematicieni este cel referitor la matematicienii care activează in domeniul numit lingvistică matematică. Cum s-ar numi ei având in vedere zona de cooperare a specialiștilor necesitată in acest caz de frecvente co-autorate între lingviștii propriu-ziși si matematicieni (de ex Sorin Stati cu Solomon Marcus și Edmond Nicolau)? Lingvist(o)- matematician, matematico-lingvist sau altele si pe baza caror surse?--5.2.200.163 (discuție) 7 iunie 2018 17:42 (EEST)Răspunde

S-ar părea că in această zonă de investigare științifică sunt bineveniți printre alți matematicieni, combinatoricienii, datorită aspectelor combinatorii in structura limbajului/limbajelor naturale sau formalizate/formalizabile, implicate tacit in lexicologie sau lexicografie dar nu numai. (De amintit aspectele descrise in articolele enwp en:Combinatorics on words sau en:Lexicographical order).--5.2.200.163 (discuție) 7 iunie 2018 17:48 (EEST)Răspunde

Un alt aspect legat de această zonă de activitate e cel reprezentat de gramaticile generativ transformaționale care sunt foarte adecvate pentru dezvoltări matematice fructuoase și aplicabile, inclusiv pentru modul de abordare al pedagogiei gramaticii limbilor naturale (ro, en, fr, ...).--5.2.200.163 (discuție) 7 iunie 2018 18:12 (EEST)Răspunde

WP:NU#FORUM. Don't feed... Are surse în limba română (nu în alte limbi, și cu atât mai puțin texte din alte wikipedii) — discutăm; n-are — discuția este fără sens dpdv al Wikipediei, iar altceva nu putem discuta. Nu avem dreptul să stabilim noi terminologia aici. --Turbojet  7 iunie 2018 18:13 (EEST)Răspunde
Tocmai despre identificarea surselor in limba română este vorba, aspect care e mai dificil in cazul surselor offline.--5.2.200.163 (discuție) 7 iunie 2018 18:21 (EEST)Răspunde
Înțeleg. Dv. vreți să scrieți despre asta dar n-aveți sursele și îi puneți pe ceilalti să vă spună care sunt acestea. Eu scriu despre ce am surse și vă recomand să faceți la fel. Este contraproductiv pentru alții să lase ceea ce tocmai fac ca să trateze subiectul care vă interesează pe dv. --Turbojet  7 iunie 2018 18:33 (EEST)Răspunde
Nu e vorba de a pune pe cineva sa facă ceva în locul altcuiva (si nici de impunerea vreunei urgente altcuiva pe Wikipedia nefiind grabă in redactare), ci de rolul signaletic (semnalator) al Wikipedia. Dacă Wkipedia este un centralizator al informațiilor enciclopedice din surse despre diferite subiecte, atunci acest aspect e valabil și referitor la surse utilizabile care pot fi semnalate in diferite locuri pe Wikpedia. Eu am nimerit peste niste surse pe care le-am rasfoit, dar este improbabil ca cineva individual pe Wikipedia să aibă o listă exhaustivă a surselor utilizabile pe wikipedia. Rolul intâmplării in detectarea de surse utilizabile e important avand in vedere cum sunt mentionate trimiterile la alte surse in cărți in diferite capitole sau la sfârșit, existând o probabilitate ne-neglijabilă de omisiuni in detectarea unor surse. Am observat de atfel că și dv ați fost în situație de a vi se semnala niște surse interesante pt dv pe pagina dv de discuție.--5.2.200.163 (discuție) 11 iunie 2018 14:40 (EEST)Răspunde

Enunțuri comune[modificare sursă]

Se incadrează cumva la enunțuri comune (care deci nu au nevoie de surse) afirmații ca?:

Nu există o definiție precisă sau limitări prestabilite ale activității unui matematician, in afara obiectivului de a spori conținutul conceptual al matematicii. Un matematician poate avea ca obiective rezolvarea problemelor deschise și verificarea conjecturilor. .. Un alt aspect important de activitate matematică e formularea de diferite modele matematice pentru alte domenii de activitate.--5.2.200.163 (discuție) 11 iunie 2018 18:45 (EEST)Răspunde

sau:

Utilizarea crescândă a matematicilor in numeroase domenii de activitate oferă absolvenților de matematică diverse debușee sau nișe de activitate. Pot fi angajați de diferite întreprinderi private sau publice sau in diferite echipe multidisciplinare in diferite proiecte de cercetare. Un procent considerabil din absolvenții de matematică lucrează ca profesori în învâțământul preuniversitar sau universitar.

Există mulți matematicieni in afara domeniului educațional care sunt implicați în activități de consultanță de exemplu la estimarea probabilităților si a costurilor adiacente de producere a unor evenimente nefavorabile care necesită dimensionarea unor polițe de asigurări.--5.2.200.163 (discuție) 11 iunie 2018 18:53 (EEST)Răspunde

Nu. Acestea sunt textele introduse de dvs. în articol, texte care încalcă politicile oficiale WP:FCO și WP:VERIF. Aceste texte au fost marcate cu formatul {{necesită citare}} în urmă cu 12 zile; întrucât nu a adus nimeni citările cerute, am șters textele respective. --Bătrânul (discuție) 11 iunie 2018 19:45 (EEST)Răspunde
Aspectele care necesitau citare erau în primul rand legate de atestarea in surse a denumirilor pentru diferite tipuri de matematicieni. Aspectele legate de abordarea problemelor deschise si verificarea conjecturilor ca si crearea de modele matematice zic că s-ar incadra la enunțuri comune ca o consecință a definiției matematicienilor. Dacă matematicienii NU se ocupă printre altele cu crearea de modele matematice (ca urmare a definirii activitatii), atunci cine să se ocupe? Oamenii de pe stradă? Enuntul legat de aceste aspecte este deci unul comun.--5.2.200.163 (discuție) 6 iulie 2018 16:34 (EEST)Răspunde
Nu toate modelele matematice sunt făcute de matematicieni. Practicienii (economiști, ingineri etc.), mai ales cei care se ocupă cu programarea fac cvasitotalitatea modelelor matematice. Și asta pntru că un model matematic modelează ceva, ce de obicei un matematician nu cunoaște. Un matematician nu poate face un model matematic care modelează solicitările dintr-o piesă pentru că nu știe despre ce este vorba.
Pe Wikipedia utilizatorii nu pot face deducții pentru că nu li se recunoaște competența. Utilizatorul poate publica deducția sa în materiale cu peer-review, devenind astfel el însuși sursă, iar apoi se poate autocita, dar atât. Deducția de tip „rezultă din definiție…” făcută de un utlizator este inadmisibilă conform politicilor. Nu noi deducem sau constatăm că ceva rezultă din altceva, ci sursele, pe care apoi noi [doar] le cităm. Iar pragul pentru enunțuri comune este foarte ridicat. Poate că un enunț de genul „după luni vine [neapărat] marți [nu altceva]” este enunț comun, dar „matematicienii [sunt cei care] elaborează modele matematice” nu.
Citiți, înțelegeți și conformați-vă politicilor de verificabilitate și fără cercetare originală. Nu mai încercați să obțineți aprobarea comunității să le ocoliți, căci nu o veți primi. --Turbojet  6 iulie 2018 21:35 (EEST)Răspunde