Discuție:Dora d'Istria

	Articolul Dora d'Istria este un subiect de care se ocupă Proiectul Biografii, un proiect ce se ocupă cu întreținerea biografiilor Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mediu pe scala de importanță.

Titlul articolului

În străinătate (dar și în România) este mult mai cunoscută cu pseudonimul de scriitoare Dora d'Istria. Propun redenumirea articolului. A se vedea și Wikipedia:Titluri. --Bătrânul (discuție) 23 mai 2017 08:39 (EEST)

De acord cu schimbarea titlului

Sunt perfect de acord cu schimbarea titlului în Dora d'Istria, mai ales că am propus această redenumire încă în 22 mai, ora 10:09 pe pagina de discuție a dlui Pafsanias. Argumente: Într-adevăr, în Europa Occidentală este cunoscută ca Dora d'Istria. Dovezi: 1. Teză de doctorat a lui Antonio d'Alessandri la Universitatea Roma tre, pe subiectul Dora d'Istria (nu Elena Ghica!); 2. Seminar de studii cu participare internațională "Dora d'Istria intelletuale europea, Florența 30 mai 2008; 3. Wikipedia în engleză, italiană, spaniolă, bulgară au articolul echivalent, intitulat Dora d'Istria. Numai din Albania mi se trimite un mesaj în l. albaneză care are ceva de spus pe subiect, însă nu cunosc albaneza și l-am rugat să-l traducă. Apropo de de.wikipedia: în articolul din germană este un "Portret litografiat necunoscut al D. d'I. din ziarul "Freya" din 1866 (din domeniul public) încărcat de utilizatorul J heisenberg din Germania, din sursă italiană. Ar trebui ca un editor wikipedia.ro să importe pe articolul din română acel portret, eu nu sunt versat într-o astfel de procedură. Salutări, --Dorimedont (discuție) 23 mai 2017 10:23 (EEST)

Sunt de acord cu propunerea de redenumire și cu argumentele formulate mai sus. --Pafsanias (discuție) 23 mai 2017 14:36 (EEST)

Biciuire

Biciuirea - consemnată în referința din Historia, necesită confirmare suplimentară.

„mă îndoiesc de faptul că soția unui „principe” rus (Aleksandr Kolțov-Masalski, poate cneaz/prinț?) ar fi fost „biciuită” la palatul gubernial din Sankt Petersburg. Înțeleg să fi fost admonestată, avertizată etc., dar biciuită? La 1856 nobilimea rusă nu mai era de mult supusă unor pedepse fizice. Poate să fie o greșeală de traducere? ... un membru (chiar prin alianță) al nobilimii ruse nu ar fi fost supus unei pedepse fizice degradante (la 1856). ”

„:Strict referitor la Historia, gradul de încredere al revistei nu este - în general (în opinia mea) prea mare. Personal am găsit în articolele din revista în cauză erori, care m-au făcut să consider că din păcate comitetul redacțional acceptă texte scrise cu un grad nu foarte mare de responsabilitate.”

Citatele a fost preluate de aici. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 mai 2017 22:54 (EEST)

@Sîmbotin: incidentul este descris aici.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 mai 2017 01:48 (EEST)

Mulțumiri pentru sursă. --Bătrânul (discuție) 24 mai 2017 07:35 (EEST)

Episodul apare în portretul romanțat pe care i-l face Constantin Gane în Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943, reeditat în 2006) și este amintit apoi de numeroase alte publicații. Deși relatarea lui trădează o vădită plăcere a detaliului, sursele nu sunt foarte clare. Biografiile anterioare pe care le-am consultat nu îl menționează. Dimpotrivă, cei mai mulți autori (inclusiv Iorga) consideră că prințesa ar fi părăsit Rusia încă din 1855. În orice caz, articolul din Historia este plin de erori și inadvertențe (începând de la titlu!) și aș recomanda eliminarea lui dintre sursele citate. --Pafsanias (discuție) 25 mai 2017 12:48 (EEST)

Surse de evaluat

Am încercat să găsesc surse suplimentare pentru scrierile prințesei. Am găsit următoarea bibliografie în italiană:

• Bartolomeo Cecchetti, Bibliografia della Principessa Elena Ghika, Dora d’Istria, Venezia, 1868.

Ortografia titlurilor din limba greacă lasă mult de dorit... Dar s-ar putea să fie utilă prin coroborare cu alte surse.

Am mai dat din întâmplare și peste următoarea biografie mai veche:

• Avram Vasculescu, Dora D’Istria, Cartea Românească, București, s.a.

Un studiu mai nou, însă ceva mai „marcat” ideologic:

• Paraschiva Câncea, Patriotism și idei progresiste în opera Elenei Ghica (Dora d’Istria). În: Revista de istorie, tom 28, 1975, nr. 12, Editura Academiei RSR, București, pp. 1913-1921

Îi rog pe autorii articolului să evalueze utilitatea acestor surse și oportunitatea menționării lor. --Pafsanias (discuție) 24 mai 2017 19:13 (EEST)

Despre ghilimele

Domnule Pafsanias, Mulțumesc pentru corecturile făcute de Dvs la citările bibliogr. pentru Dora d'Istria. În l. italiană eu sunt...chinez și nu puteam sesiza erorile de citare făcute de B. Ceccheti. Luni, 29 mai, voi putea consulta „Bibliografia românească modernă (1831-1918), (D-K)” și sper să corectez celelalte erori. Cauza titlului acestei intervenții, „Despre ghilimele”, este reproșul făcut mie de dl Sâmbotin că nu pun ghilimelele așa cum prevede wikipedia, adică „ ”, ba culmea Domnia sa mai și pune eticheta în fruntea articolului! „Este” unii domni cu ochi de vultur (sau de uliu?) care-mi caută „nod în papură”. Între timp, eticheta a dispărut. Nu-i frumos să bârfim colegii wikipediști, așa că nu mai zic nimic. --Dorimedont (discuție) 27 mai 2017 20:49 (EEST)

@Dorimedont: v-am mai spus că vă supraapreciați: formatul de întreținere {{ghilimele}} nu era un „reproș” făcut dvs. personal, ci un semnal pentru mine, dvs., sau oricare alt wikipedist de a face, atunci când are timp, corecturile necesare. Iar eticheta respectivă nu „a dispărut” ci a fost retrasă după ce s-au făcut corecturile necesare. Puteți verifica în istoricul paginii. --Bătrânul (discuție) 27 mai 2017 21:30 (EEST)

Micile noastre corecturi

Dle Pafsanias,aveți dreptate: titlul exact al traducțiunei lui Gregorie G.Peretz este Operile domnei Dora..., nu Operile Principesei D.d'I. Am citat la "Lecturi suplimentare" titlul de pe copertă, dar și titlul din interior (prima subcopertă, unde nu mai scrie domnei ci principesei). Citatul este după Bibliografia românească modernă Vol.II, (D-K), 1986 [pe care în aceste momente o am în față]. Am "descoperit" și vol.I al traducțiunii lui G. G. P. unde afirmă că revista în l. greacă Aion se traduce prin Secolul (p. 28, G.G.P.). Este adevărat? Ați avea timp să traduceți titlurile scrierilor grecești în l. română? Altfel cei care nu cunosc greaca se uită "ca pisica la calendar". Titlul lucrării "Propaganda austro-..." a fost corectat de nu'ș cine în "Propaganda austro-română..." Titlul corect este cel corectat din nou de mine, după G. G. P. + Bibliografia română modernă. Aici pe "Modificare sursă" nu există caractere grecești, chirilice etc. Cum se procedează? Mulțumesc, --Dorimedont (discuție) 29 mai 2017 18:43 (EEST) P.S. Pe coperta traducerii lui Grigore G.Peretz scrie, într-adevăr, Dora D'Istria, i.e. D mare apostrof --Dorimedont (discuție) 29 mai 2017 18:48 (EEST)

În partea de sus a ferestrei de editare, există opțiunea „Caractere speciale” care permite introducerea (cam greoaie) a literelor din alte alfabete. Mult mai simplu ar fi, totuși, să vă comutați tastatura direct în limba care vă interesează.

Da, Αἰών înseamnă „secol” (formă literară ușor arhaizantă, ieșită din uzul curent; azi e folosită forma αιώνας - comparabil cu Saeculum, la noi). Celelalte titluri pot fi traduse astfel (dau și traducerile în italiană ale lui Cecchetti):

• Ἡ Ἰταλία ἐγένετο! (L'Italia è fatta!) = „Italia se făcu!” (aluzie la pasajul biblic καὶ ἐγένετο φῶς = „și se făcu lumină”)
• Ὁ Βασιλεὺς τῆς Ἰταλίας (Il Re d'Italia) = „Regele Italiei”
• Ἡ Ῥώμη καὶ οἱ Βούλγαροι (Roma e i Bulgari) = „Roma și Bulgarii”

Nu știu dacă aceste titluri au fost deja traduse și menționate anterior în limba română (în acest caz ar trebui citate traducerile consacrate). În articolul său din Caiete critice, Liviu Bordaș amintește publicarea textului „L'Italia s'è fatta!” în Românul, București, 4 decembrie 1860, dar nu pot verifica referința (nota 11). --Pafsanias (discuție) 29 mai 2017 20:59 (EEST)

Asupra foto Placa memorială str. Leonardo da Vinci, 28

Dle Pafsanias, Mulțumesc pentru traducerile din greacă, le-am introdus în text. Am citat în textul articolului câteva rânduri dintr-o scrisoare a Dorei d'Istria către Împăratul Don Pedro, în care prințesa scrie că locuiește pe str. Leonardo da Vinci, nr.10. Utilizatorul Sailko a eliberat în domeniul public Opera sa proprie (o fotogr.) în care scrie nr.28. Între Dora d'Istria (care a datat scrisoarea: Florența 10 ianuarie 1877) și dl Sailko ar trebui (mai corect: trebuie) să dăm credit Dorei d'I. O explicație posibilă, teoretic, ar fi că între 1877 și zilele noastre,înainte de nr. 10 s-au construit edificii care au făcut ca nr. 10 să fie renumerotat nr.28. Asta-i doar teoretic, fără surse credibile. Dar dacă dl Sailko a greșit? Am ridicat problema, pentru a se decide de cei în drept (i.e. a modifica textul la „Placa memorială”). Autoarea cărții, prof. Angela Comnene, are deplină credibilitate, fiind profesor asociat la Universități din Quebec și Ottawa, Canada. --Dorimedont (discuție) 30 mai 2017 18:04 (EEST)

Placa memorială de la Florența a făcut să curgă multă cerneală digitală pe Internet... Sunt sigur că vă sunt cunoscute mărturiile de pe www.ghika.net și textele reproduse acolo. Printre ele se găsește și o notă de protest a lui Ion Andreita, care nu a putut identifica placa și relatează inițiativa realizării uneia noi, tocmai în... Danemarca!

Și totuși, placa există, după cum o atestă fotografia, dar nu se află într-un loc prea vizibil. Villa d'Istria, casa în care a locuit scriitoarea în ultimii ani ai vieții, cu grădina ei impresionantă, nu mai există. Pe locul ei a fost construită (în 1960?) o clădire de apartamente fără nicio valoare istorică sau arhitecturală. Ea se găsește astăzi pe via Leonardo da Vinci la nr. 28, dar, pe vremea când locuia acolo la stessa principessa, avea numărul 10. Vedeți și două intervenții locale mai recente, în limba italiană:

• Gino Luka, Sulle tracce di Dora d'Istria, 24.01.2017, cu fotografia imobilului și a amplasamentului plăcii
• Marta Questa, Elena Ghika (Dora d'Istria), 03.12.2008.

Nu recomand citarea acestor surse în articol, ci le indic doar ca ajutoare practice pentru rezolvarea dilemei. --Pafsanias (discuție) 30 mai 2017 19:45 (EEST)

Limbi și traduceri

Înțeleg că multe din datele bibliografice menționate în secțiunea „Scrieri” provin dintr-o sursă în limba franceză. Nu văd, însă, de ce am păstra versiunile de acolo pentru publicațiile din alte limbi: de exemplu, l'Almanach national (grec) pentru Ἐθνικὸν Ἡμερολόγιον... Am putea da, în schimb, traducerea în limba română a titlului (Almanah național). La fel și pentru instituțiile din alte țări: de ce „Athénée de Venise”, pentru Ateneo Veneto di Scienze, Lettere ed Arti?! --Pafsanias (discuție) 31 mai 2017 14:43 (EEST)

Răspuns dlui Pafsanias Aveți perfectă dreptate. Toate scrierile au fost citate după "Bibliografia" cu cele 124 titluri, elaborată de Bartolomeo Cecchetti, scrisă în l. franceză și prezentată ca anexă la "Le Site de la famille Ghika" www.ghika.net Oricum, denumirile în l. greacă pentru Almanahul Național (mai sunt și alte scrieri în greacă, pe care nu le-am citat) nu pot să le scriu, pentru că nu descifrez bine literele grecești. Am pus de acord citarea pentru Les femmes en Orient, ca să coincidă 100% cu imaginea introdusă de Dvs. Aș aprecia că în prezent, articolul, cu imaginile sale în special, poate și cu textul,"a bătut" toate wikipediile europene! Mulțumesc pentru imaginile și corect. Dvs. --Dorimedont (discuție) 31 mai 2017 16:04 (EEST)

Dați-mi voie să mă îndoiesc de faptul că B. Cecchetti și-ar fi publicat cercetările bibliografice în limba franceză. Din rezultatele căutărilor mele, cel puțin, nu rezultă acest lucru. În schimb, administratorii site-ului www.ghika.net (Mona & Florian Budu-Ghyka) folosesc, într-adevăr, franceza și traduc trimiterile după cum consideră dânșii de cuviință. La urma urmei, era și limba de elecțiune a principesei. Pentru noi, nu mai este.

Voi introduce eu titlurile în greacă, dacă socotiți necesar, dar nu mă refeream doar la ele. --Pafsanias (discuție) 31 mai 2017 16:28 (EEST)

Titluri grecești

Dle Pafsanias, Este evident că aș dori să introduceți în lista de scrieri a prințesei scrierile în greacă; chiar vă rog. Am consultat și wikipedia în greacă, se pare că sunt și acolo niște citări de scrieri, dar eu n-am înțeles nimic. B. Cecchetti a publicat într-adevăr în italiană, dar a tradus din franceză în italiană "Gli Albanesi in Rumenia", ceea ce am specificat la locul cuvenit (iar ați avut dreptate!). Caut timp să traduc eventualele cuvinte franceze, să nu mai fie inadvertențe. Stimatul domn Sîmbotin, pasionat de ghilimele scrise "comme il faut", iar mă atenționează!!! Să-i amintim Domniei sale că scrierea așa„” este o recomandare a wikipediei române, așadar pare să nu fie obligatorie. În en.wikipedia există un singur mod de a scrie ghilimele, adică "chiar așa". Dar astea sunt fleacuri mici, mici! Noapte bună, --Dorimedont (discuție) 31 mai 2017 23:44 (EEST)

Recomandarea de a scrie ghilimelele românești „așa” și nu "altfel" este o regulă ortografică a limbii române care trebuie respectată. Sîmbotin insistă și bine face, dar nu o face pentru a vă șicana. Spor la muncă mai departe! -- Victor Blacus (discuție) 31 mai 2017 23:55 (EEST)

@Dorimedont: Și eu sunt de acord cu recomandarea colegului Sîmbotin de a utiliza ghilimelele corecte în limba română. Mai mult, cred că ea se aplică și la trimiterile bibliografice din diferitele secțiuni, oricare ar fi limba de origine a lucrărilor. În acest domeniu, este necesară uniformizarea și aplicarea consecventă a regulilor de formatare, care ar presupune, desigur, un efort destul de migălos, considerând varietatea surselor din care provin. Aș dori să nu vă descurajați și să vă continuați lucrul la articol, iar orice altă contribuție pozitivă, din partea oricărui alt coleg, găsesc că este salutară și binevenită!

Am adăugat câteva titluri în greacă, pe care am putut să le verific cu propriii mei ochi. Din păcate, căutările sunt anevoioase, reclamă timp și răbdare, dar merită... Promit să mai caut. --Pafsanias (discuție) 1 iunie 2017 15:24 (EEST)

Răspuns pentru dl Pafsanias: Mulțumesc pentru articolele cu titluri grecești. Ca să ducem acribia în extrem: Cecchetti citează lucrarea introdusă de Dvs ca fiind publicată în La Nouvelle Pandore. Nu cumva revista se chema Noua Pandora? Iar în privința ghilimelelor ce să fac, "mă voi supune". Ca să fiu și eu cârcotaș (vezi emis. TV Șerban Huidu) vă sesizez că și Dvs ați pus ghilimelele la articolul grecesc tot ca mine. Concluzia: Errare humanum est (cf. Cicero) --Dorimedont (discuție) 1 iunie 2017 18:16 (EEST)

Am pus ghilimelele tot ca (și) dumneavoastră, pentru consecvență și pentru că se recomandă ca editorii cu contribuții minore să urmeze „stilul” aplicat de autorul principal al articolului. Sunt sigur că nu-mi căutați „nod în papură”, prin această obiecție. Atunci când dumneavoastră sau altcineva vă veți fi hotărât că se impune uniformizarea referințelor, corecturile sistematice vor fi mai ușoare.

Am remarcat citarea publicației ca „Nouvelle Pandore” și poate că această mențiune dorește să sublinieze o discontinuitate editorială în publicarea periodicului... Totuși, în edițiile consultate de mine, frontispiciul oficial continuă să fie ΠΑΝΔΩΡΑ. Atașez o legătură externă către lista contribuțiilor scriitoarei noastre, unde sunt disponibile și fișierele PDF respective, care pot fi verificate de oricine (nu cred că greaca reprezintă vreun impediment major): baza de date pleias.lis.upatras.gr. --Pafsanias (discuție) 1 iunie 2017 18:36 (EEST)

Ca să vă conving că nu încerc să duc pe nimeni „de nas”, am încărcat imaginea cu bustul scriitoarei, preluată din periodicul citat. E, deocamdată, doar pentru nevoile prezentei discuții. Nu mă pricep prea bine să preiau imagini din fișierele PDF, iar aceasta nu e decât o captură de ecran imperfectă, dar numele periodicului apare clar în antet. --Pafsanias (discuție) 1 iunie 2017 19:13 (EEST)

Tot despre citări

Dle Pafsanias, în legătură cu La nouvelle Pandore sau Pandora, problema e tranșată: se vede clar titlul revistei scris pe frontispiciu, iar pe de altă parte, în cartea Cristiei Maksutovici (citată la Lect. supl.) scrie negru pe alb „Pandora" (p.70). Din lista de fișiere PDF cu lucrările Dorei d'I. eu personal aș prefera doar lucrări care se referă la Principate, Români, etc. Ar fi spectaculos dacă imaginea bustului, găsită de Dvs, ar fi atașată la text, dar se pare că nu mai e loc. S-ar putea renunța la o imagine cu cutare scriere și în loc să fie introdus bustul. Administratorii ar trebui să decidă (sunteți și Dvs adm., nu?). Eu nici nu știu cum se introduc imagini într-un text. În sfârșit, vă sesizez să citiți în text descrierea extraordinară a figurii prințesei făcută de Pommier. N-am rezistat să n-o citez! --Dorimedont (discuție) 2 iunie 2017 18:46 (EEST)

Dacă problema titlului revistei e tranșată, pot încărca o versiune nouă a imaginii, curățată de elementele inutile. Loc pentru ea s-ar mai găsi în articol. E o imagine rară, care reproduce bustul scriitoarei realizat în 1860 în atelierul sculptorilor greci Phytalis. Nu știu unde se păstrează lucrarea în prezent. --Pafsanias (discuție) 3 iunie 2017 12:52 (EEST)

Stimate dle Pafsanias, Mi-ați dat o știre excelentă. Dacă introduceți imaginea bustului în articol (neapărat, Dvs fiind principalul coautor al articolului) vă sugerez să consemnați sub imagine exact ce ați aflat: atelierul Lazaros Phytalis, evident cu litere latine+ anul 1860; vă felicit pentru descoperirea Dvs. Dacă cunoașteți italiana (sau poate alt contributor), vă rog să corectați traducerea mea a titlului Dicționarului lui Angelo De Gubernatis, eu am făcut-o cu dicționar italo-rom, dar nu e același lucru cu a cunoaște în profunzime spiritul l.italiene. Cu amiciție, --Dorimedont (discuție) 3 iunie 2017 13:59 (EEST) PS. Observ abia acum că cineva a șters titlul Dicționarului Gubernatis de la Lecturi suplimentare, considerând suficientă referința nr.17 de la Note .Diferența era că la Lecturi suplimentare am citat și subtitlul dat de autor pe pagina de titlu, adică "Ornato di oltre 300 ritratti", cu traducerea mea "Împodobit cu peste 300 portrete". La acest subtitlu m-am referit că poate necesită corectură. --Dorimedont (discuție) 3 iunie 2017 14:14 (EEST) Erată: Am făcut o afirmație falsă, Dicționarul Gubernatis este citat la Alte enciclopedii și dicționare străine. Toată lumea mai greșește câteodată ! --Dorimedont (discuție) 3 iunie 2017 15:10 (EEST)

Informații suplimentare despre imaginile prințesei se găsesc tot în Bartolomeo Cecchetti, Bibliografia della Principessa Elena Ghika, Dora d’Istria, Venezia, 1868, capitolul final („Iconografia”), p. 32. Numele sculptorului italian nu ar trebui scris Giovanni Duprè? --Pafsanias (discuție) 4 iunie 2017 14:12 (EEST)

Despre altă fotogr.

Tocmai vă scriam despre altă fotogr., care nu e menționată nici în iconografia din Bibliogr. lui Bartolo C., pe care mi-ați indicat-o mai înainte. E vorba despre o fotogr. din 1882 a D. D.'I, sub care scrie "Princesse Koltzoff Massalsky", făcută de fratteli Alinari, Fotografi, Firenze. Foto. Se găsește accesând BnF Gallica, este o imagine jpeg. La iconogr. lui Bart. am văzut "acuarelă de Szatmari", București, 1949. Oare se găsește la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei București? Of course, Dupre se scrie cu e cu accent aigu însă pe pagina aceasta de "modificare sursă", pe care scriu acum nu există un buton cu caractere speciale. Mulțumesc pentru ultimele informații, --Dorimedont (discuție) 4 iunie 2017 15:29 (EEST)

Numele e de origine franțuzească, deci Dupré. Dar el era italian, deci Duprè. Care argument are pondere mai mare? Decideți. -- Victor Blacus (discuție) 4 iunie 2017 16:04 (EEST)

Putem discuta despre căderea și orientarea accentului, în funcție de disponibilitatea caracterelor în fiecare limbă și butoanele pe care le vedem. Dar Giovanni, cu doi de „n”, nu cred că admite prea multe discuții... Bart. a scris despre o acuarelă de Szatmari din 1949?! --Pafsanias (discuție) 4 iunie 2017 20:23 (EEST)

În limba italiană se folosește accentul grav/ascuțit pentru a indica pronunțarea deschisă/închisă a vocalelor e și o (a e totdeauna deschisă, i și u sunt totdeauna închise). În numele proprii terminate în e sau o cu accentul pe ultima silabă (ca Segrè, Steffè, Salò), vocala e deschisă. -- Victor Blacus (discuție) 4 iunie 2017 21:45 (EEST)

Mă tem că e cazul să mă dau bătut. --Pafsanias (discuție) 5 iunie 2017 00:19 (EEST)

Accente și "faulturi"

Da, accentul numelui sculptorului Giovanni Dupre este grav, conform și en.wikipedia și cărții sale autobiografice "Thoughts on Art and Autobiography of Giovanni Dupre", 1886, free on Internet. Dle Pafsanias, "m-ați faultat" azi a doua oară, aici la "Discuție": prima dată când înainte de textul mai scurt unde am făcut greșeala cu Szatmari 1949 scrisesem un text mult mai lung, a doua oară cu câteva minute mai înainte. Cum putem să ne ferim de conflicte de editare sau este imposibil? Cu cordialitate, --Dorimedont (discuție) 5 iunie 2017 00:53 (EEST)

Având în vedere că nu intervin aici mai des decât dumneavoastră, cred că ne putem feri de conflicte de editare. Nu mi-am propus să vă faultez și în niciun caz de două ori pe zi! Dacă s-a întâmplat, vă rog să mă scuzați... --Pafsanias (discuție) 5 iunie 2017 01:00 (EEST)

Când apare un conflict de editare, primiți o notificare în chenar roșu. În josul paginii respective se află o fereastră în care regăsiți textul pe care nu ați reușit să-l salvați. -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2017 13:01 (EEST)

O discuție cu dl Victor Blacus: pentru că nu e "fair" să ignor intervenția Dvs în chestiunea accentelor, vă ofer câteva nuanțe: am decis că Dupre trebuie scris cu accent grav, pentru că așa apare numele său în fotografia cărții sale autobiografice traduse în engl. Dar ce ne facem că în Encyclopaedia Britanica numele său apare cu accent ascuțit? Același lucru în Dizionario Biografico degli Italiani, volume 42 (1993). Am dat credit maxim ortografiei din cartea sa autobiografică. Apropo de accente: de ce Gustave Dore apare cu accent ascuțit pe ultimul e? Întrebarea mea cu conflictul de editare are sensul următor: nu există un mecanism wikipedia care să-l avertizeze pe un al doilea editor că în acel moment primul editor lucrează și nu și-a salvat încă contribuția sa? Ca să nu "intre peste el" din fair play. --Dorimedont (discuție) 5 iunie 2017 15:53 (EEST)

Mecanismul miraculos pe care vi-l doriți nu poate exista, fiindcă sistemul de operare nu are cum să știe de modificările făcute de utilizator, înainte ca acesta să apese butonul Publică modificările. -- Victor Blacus (discuție) 5 iunie 2017 16:03 (EEST)

Pentru evitarea conflictelor de editare este indicată utilizarea unor formate de tipul {{dezvoltare}}, {{în lucru}}, {{dezvoltare-săpat}}, {{s-dezvoltare}}, {{modific acum}} etc. --Bătrânul (discuție) 6 iunie 2017 18:55 (EEST)

Toate imaginile

Dle Pafsanias, cred că nu vă scriu o noutate că toate imaginile D. d'I. se găsesc la Commons: Dora d'Istria. Singura mea remarcă este că fotografia dată de fratelli Alinari este mult mai clară și nu arată așa de "babă" ca la Commons. Salutări, --Dorimedont (discuție) 6 iunie 2017 10:35 (EEST)

Imaginea de la Commons la care vă referiți este preluată din anuarul lui Ioannis Arsenis ΠΟΙΚΙΛΗ ΣΤΟΑ („Porticul Pestriț”) din 1888, p. 353. Ea însoțește acolo o scrisoare a prințesei către editor (Florența, 23 octombrie 1888), articolul acesteia Βοτανικὴ γεωγραφία („Geografie botanică”) și un necrolog de două pagini. În acesta din urmă, se menționează că imaginea a fost „gravată pe baza ultimului exemplar al unei fotografii” (χαραχθείσης ἐπὶ τῇ βάσει τελευταίου αντιτύπου φωτογραφίας, p. 329). Originalul fotografiei este cel identificat de dumneavoastră pe gallica.bnf.fr, după cum o dovedește și firma atelierului de pe verso. Desigur că nu era atât de îmbătrânită: în 1882 avea abia 54 de ani... --Pafsanias (discuție) 6 iunie 2017 14:52 (EEST)

Despre timbre și altele

Văd că mă talonați (fr. talonner) îndeaproape, nu cumva să fac niște greșeli enorme. Nu mai știu unde am văzut toate cele trei timbre ale Dorei D'Istria, de aceea am șters pe cel de 1 euro, însă v-am indicat website-ul unde-s celelalte două. Vă asigur că nu citez nimic "din abdomen", așa cum m-ați bănuit cerând citare pentru frumoasa Catinca Ghica. Ați aflat acum că mai era încă o frumusețe, Marițica spătarului Costache Ghica. Decât să pierdeți timpul cu 'supravegherea" mea, mai bine ați corecta de greșeli ortogr. articolul Eugen Lovinescu, care este "murdărit" de greșeli, deși conținutul este ,aș zice, elevat. --Dorimedont (discuție) 8 iunie 2017 14:27 (EEST)

@Dorimedont: Sunteți deosebit de susceptibil, nu e prima dată când constat asta. Pafsanias nu vă „supraveghează”, ci ajută la redactarea articolului, în perfect acord cu politicile, îndrumările și cutumele proiectului. A-l expedia să se ocupe mai bine de altele nu e modul elegant de a proceda. -- Victor Blacus (discuție) 8 iunie 2017 14:47 (EEST)

N-am cerut eu citare pentru frumoasa Catinca Ghica. Ba chiar, recunosc că și mirabila ei odraslă era destul de arătoasă în tinerețe. Nu iau în considerare portretistica greacă, pentru că idealurile epocii erau mai degrabă altele: ca mare filelenă, de talia lordului Byron, cum era percepută acolo și atunci, trebuia să semene cel puțin cu Bubulina, dacă nu cu Kolokotronis... Un pic de bărbăție adăugată, pe ici pe colo, nu strică nimănui. --Pafsanias (discuție) 8 iunie 2017 15:06 (EEST)

Precizări: Sigur că nu Dvs, dle Pafsanias, ați cerut citare pentru Catinca G., ci dl. Sîmbotin, pe 7 iunie, ora 18:57. Eroarea îmi aparține , că nu i-am scris numele/pseudonimul. Cât despre remarca dlui Blacus, nu e vorba de nici o "expediere să se ocupe de...", ci de o atenționare asupra faptului că articolul despre E. Lovinescu stă necorectat de luni de zile . Revin pentru dl Pafsanias: toate corecturile dvs pentru accente sunt binevenite, lucrez uneori până la orele 24, și oboseala îmi joacă feste.--Dorimedont (discuție) 8 iunie 2017 15:58 (EEST) PS. Cum adică să semene cu Theodoros Kolokotronis, adică să aibă mustăți tip Țiriac? --Dorimedont (discuție) 8 iunie 2017 15:58 (EEST)

Vă rog să mă scuzați, observațiile mele erau de ordin pur estetic. Cunoscând puțin mediul în care trăiesc, mi-am permis comparația ilicită. Dar și dumneavoastră ați semnalat o oarecare „îmbătrânire” în acest domeniu. Țiriac își poate cultiva mustățile după cum îi place, până la declararea lui ca erou al poporului grec mai are mult. --Pafsanias (discuție) 8 iunie 2017 16:15 (EEST)

Felicitări dle Pafsanias : am râs copios când am citit că Ț. "mai are mult până la declararea lui ca erou..." Pe ziua de azi a fost cea mai bună poantă! --Dorimedont (discuție) 8 iunie 2017 21:26 (EEST)

Secțiuni

Volumul mare de informație necesită, în opinia mea, spargerea secțiunilor în subsecțiuni pentru ca textul să poată fi mai bine sistematizat și urmărit de un posibil cititor. Recomand celor care lucrează la articol să țină cont de acest lucru. --Haptokar (discuție) 9 iunie 2017 13:43 (EEST)

O autoapreciere

Dle Pafsanias, după ce ați rearanjat imaginile și ați introdus subsecțiuni, articolul arată "trăsnet". Pentru că al Dvs coleg de administr. Victor Blacus îmi tot reamintește că mă "supraapreciez" (ca să nu uit calificarea pe care mi-o acordă!) iacă îi dau satisfacție și din nou mă supraapreciez : articolul Dora d'Istria, construit de toți contributorii, este la cel mai bun nivel dintre toate wikipediile europene, atât ca ilustrare grafică, dar și ca informații. "Cine ne face un bust"? --Dorimedont (discuție) 10 iunie 2017 23:12 (EEST)

In memoriam

În Atena, o stradă îi poartă numele: Δίστρια Δώρας (în genitiv, ca toate numele de străzi). E situată în cartierul Kolonaki, la poalele colinei Licabet, în imediata apropiere a stației de teleferic. Articolul în limba greacă menționează informația, dar nu o referențiază din nicio sursă scrisă. În schimb, e verificabilă pe hărțile disponibile online. Dau un link către o imagine StreetView: [1] (se încarcă mai lent).

Coordonatele sunt cele de mai jos:

Strada Distria Doras

Am putea valorifica informația și în ce fel? --Pafsanias (discuție) 14 iunie 2017 15:21 (EEST)

Despre strada Dora d'Istria din Atena : Abia azi am văzut cu întârziere postarea Dvs. Părerea mea este că nu trebuie să mai ezitați și s-o menționați (strada) de îndată la secțiunea "Posteritate" din articol, inclusiv cartierul din Atena. Și eu am descoperit pe Streetview La place de Dora din Strasbourg, cartierul Neudorf, mai mult pe hartă am văzut că este situată la intersecția Rue Bucarest cu nu știu care. Nu este cazul să vă faceți probleme că nu e o refer. scrisă, imaginea dată de Dvs este o dovadă grăitoare. Și la articolul Antioh Dimitrievici Cantemir, secț. Posteritate, s-a scris că municipalitatea a hotărât în 2003 să-i ridice un bust lui Antioh și nimeni nu a ridicat obiecțiuni.Vă plac versurile La Elena din articol? Poezia are 6 strofe, însă am evitat să citez mai mult decât două. Cu cordialitate, --Dorimedont (discuție) 15 iunie 2017 19:20 (EEST)

Post scriptum: M-am uitat pe harta dată de Dvs cu străzile și mi s-a părut că am citit D'Istria Doras (deci cu acel apostrof). Am citit greșit? --Dorimedont (discuție) 15 iunie 2017 22:49 (EEST)

Foarte probabil ați citit corect, depinde de baza de date pe care ați consultat-o. Atingeți aici un punct nevralgic: redarea pseudonimului scriitoarei în limba greacă are foarte multe variante grafice. Aceasta este și principala cauză care face destul de anevoioasă căutarea surselor... Dacă am drum pe acolo, voi putea să verific cu ochii mei ce scrie pe tăblițele indicatoare ale străzii. Până atunci, propun să evităm citarea (oricum superfluă) a vreunei grafii.

Vă spun drept că nu găsesc foarte reușite versurile de ocazie ale lui I.H.R., dar e o simplă chestiune de gust... Mi se pare, însă, că articolul insistă prea mult pe portretul fizic al autoarei, în detrimentul altor aspecte care sunt cel puțin la fel de importante. --Pafsanias (discuție) 16 iunie 2017 14:42 (EEST)

Am găsit pe acest blog o imagine a tăbliței indicatoare cu numele străzii, care mă scutește de deplasarea la fața locului. Puținele informații de acolo sunt preluate toate din articolul de pe Wikipedia greacă (inclusiv bârfa că scriitoarea ar fi „trăit” cu Angelo de Gubernatis până la sfârșitul vieții!). Fotografiile sunt, însă, recente (postare din 28 februarie 2017) și lămuritoare pentru noi. Grafia folosită pe tăblița indicatoare este: (ΟΔΟΣ) ΔΩΡΑΣ Δ’ ΙΣΤΡΙΑ / DORAS D’ISTRIA. Dacă aveți o mașină performantă și o conexiune rapidă de Internet, veți putea verifica și confirma informația (necesită puțintică răbdare). --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2017 13:45 (EEST)

Excelent dle Pafsanias ! Nu mai sunt necesare alte confirmări, imaginile cu ODOS DORAS D'ISTRIA sunt edificatoare. Ne-am delectat, cu acest prilej, cu imaginile perfecte ale unor străzi din Atena, de pe acel blog. --Dorimedont (discuție) 20 iunie 2017 23:44 (EEST) POST SCRIPTUM: Astănoapte n-am fost atent la textul introdus de Dvs la "Posteritate". Ați scris "filelene". Nu cumva trebuie scris filo-elene sau filoelene? N-am un dicționar la îndemână, vă rog căutați Dvs. --Dorimedont (discuție) 21 iunie 2017 09:48 (EEST)

Mișcarea internațională de sprijinire a emancipării naționale a grecilor din secolul al XIX-lea poartă numele de „filelenism” (en:Philhellenism, fr:Philhellénisme, de:Philhellenismus, it:Filellenismo, etc). A fost ceva mai mult decât o simplă simpatie sau admirație pentru greci.

Dintre dicționarele compilate pe DEX online, doar Scriban menționează forma „filelen”. Dicționarele mai noi indică doar „filoelen”. Nu mă opun să modificați forma utilizată în articol, dacă dumneavoastră considerați că poate aduce un plus de inteligibilitate pentru cititorul actual. --Pafsanias (discuție) 21 iunie 2017 12:17 (EEST)

Filoelen sau filelen?

Dle Pafsanias, sper că după cele ce veți citi, în continuare, vom fi cu toți edificați asupra dilemei din titlul acestei postări. Azi am avut timp să consult Dicționarul limbii române, tomul VI, F-I/Î, elaborat de Academia Română, an de apariție 2010. Cred că știți că este o lucrare monumentală, în 19 volume. Acolo, la pagina 123 există articolul: Filo-= "prefix de origine grecească (filo- "iubitor de" [filo scris cu litere grecești]), întrebuințat mai ales în compunere cu nume de popoare, spre a forma adjective și substantive, cu înțelesul de "prieten" al poporului respectiv. Exemple: filoromân, filosemit, filorus, filoturc. Cu unele nume de neamuri, dar mai rar, prefixul filo- poate lua forma de sufix: -fil, numele poporului luând dezinența analogică -o-. De exemplu: rusofil, turcofil, elenofil." Atenție: în suszisul Dicționar nu există prefixul fil (ca să scriem filelen.) Așadar, trebuie să scriem filoelen. Din pură curiozitate m-am uitat și în dicționarul lui Lazăr Șăineanu (apărut la finele sec. 19). Aici nu există prefixul filo-, însă citim articolul elenica= limba elenă în opositiune cu apla sau idioma grecă modernă (sic).p. 294. Este corect ce a scris Șăineanu? Cât despre Philhellenisme (fr.) și Philhellenism (en) acestea sunt calchieri după termenul original din greacă, menite să nu modifice termenul grecesc în alte limbi (opinia mea de non-filolog). Apropo de Proiectul biografii în care să includem art. D. d'I. De acord, dar este și eticheta "Câteva lucruri pe care le putem face". Care-s acele lucruri? Sau fiecare face "cum îl duce mintea"? Salutări tuturor, --Dorimedont (discuție) 22 iunie 2017 16:14 (EEST)

Opinia dumneavoastră de non-filolog este corectă: atunci când preluăm un cuvânt „gata făcut” din alte limbi, nu îl mai recompunem după regulile noastre de derivare (prefixe, sufixe – și ele de împrumut). „Filelen” este un cuvânt vechi de peste două mii de ani, l-au cunoscut și strămoșii noștri romanii, care l-au acceptat ca atare. Eu l-am învățat mai întâi din cărțile de istorie în limba română, înainte să-mi bat capul cu dicționarele...

Vă rog să mă înțelegeți: nu voi „corecta” eu cuvântul, pentru că altfel mi se va usca mâna clasicistă cu care scriu și îmi vor cădea unul câte unul toate degetele etimologice (câte mi-au mai rămas), dar nu mă opun corecturii propuse de dumneavoastră.

Definiția din dicționarul lui Șăineanu rămâne pentru mine destul de absconsă (și mărturisesc că nu este singura). Nu fac presupuneri despre genul acestui cuvânt oxiton (!) din limba română, necunoscut mie, dar în greacă ελληνικά este neutru plural folosit uneori adverbial (=„grecește”), iar singura „opozițiune” ar putea fi cu απλά ελληνικά, adică „spus în cuvinte simple, pe înțelesul tuturor, în limba vorbită de toți”. --Pafsanias (discuție) 22 iunie 2017 17:59 (EEST)

Dle Pafsanias, mi-am luat eu îndrăzneala de a face un "sacrilegiu" și am corectat filelenă→filoelenă. Dacă îmi permiteți o părere personală, n-ar trebui să fiți chiar atât de patetic, apropo de "degetele etimologice". Această revenire a mea are însă alt scop esențial: nu mi-ați răspuns la întrebarea despre "Câteva lucruri pe care le putem face". Adică numai să verific notele la articol? Sau trebuie să caut prin toate "subteranele" auxiliare ale wikipedia, care pentru mine sunt misterioase?! Ca să aflu "ce lucruri putem face" pentru ca articolul să fie inclus în categoria B? Mulțumesc anticipat pentru răspunsul Dvs. --Dorimedont (discuție) 22 iunie 2017 21:37 (EEST)

Îmi pare rău că explicația mea vi s-a părut patetică. Am încercat doar să vă transmit ce simt, dar oricum nu are importanță. Mă consolează gândul că nu sunt singurul care folosește acest cuvânt, în aparență ignorat de dicționare.

Am introdus {{Proiect Biografii}} în antetul acestei pagini de discuții pentru a demara procesul de evaluare a articolului. L-am plasat deja în categoria B, pe scala de calitate, pentru că mi se pare că satisface criteriile acesteia. Le puteți verifica, accesând pagina Wikipedia:Evaluarea articolelor. Completarea secțiunii „Câteva lucruri pe care le puteți face” este opțională, însă dacă doriți, o puteți completa chiar dumneavoastră, semnalând problemele pe care le considerați nerezolvate. --Pafsanias (discuție) 23 iunie 2017 11:50 (EEST)

O sugestie

Dle Pafsanias, mă bucur alături de Dvs, că ați găsit multe surse bibliografice unde se folosește termenul filelen. Cu acest prilej vă fac o sugestie: elaborați în ro.wikipedia un articol despre filelenism, echivalent celor din en., fr, de. etc. Numai în română lipsește articolul, poate și în alte wiki. Cred că sunteți cel mai competent pentru un astfel de subiect, deși poate mai sunt și alți wikipediști români care cunosc l. greacă. Am o întrebare: știu (după Cecchetti)că Dora "noastră" (ghilimele pentru că mai multe țări o revendică) a susținut un memoriu la Institutul de numismatică și antichități din Buenos Aires, publicat în Buletinul Institutului(1864), cu subiectul I Liguri. Nu am altă confirmare. Dacă trec chestiunea asta la "Câteva lucruri care se pot face" citește cineva?, pentru că o consider ca o mică problemă nerezolvată. De ce n-am tinde ca articolul D.d'I. să fie complet, pentru a fi inclus chiar în categoria AB? --Dorimedont (discuție) 23 iunie 2017 21:48 (EEST)

Paragrafe

Cred că unele paragrafe sunt prea lungi și, din acest motiv, textul devine greu de urmărit. Sugerez celor care lucrează la articol să divizeze paragrafele, reducându-le la un număr rezonabil de linii. --Haptokar (discuție) 25 iunie 2017 16:09 (EEST)

Rezolvat (parțial) , prin introducerea a două subsecțiuni. Se mai pot face alte divizări, dacă alți contributori consideră necesar (mai ales mă interesează ce zice d. Sâmbotin) --Dorimedont (discuție) 25 iunie 2017 22:59 (EEST) PS. Coautorul principal Pafsanias poate fi sau nu de acord cu alte subdiviziuni.--Dorimedont (discuție) 25 iunie 2017 23:02 (EEST)

M-am exprimat greșit, de aceea nu am fost înțeles. Mă gândeam în special la alineate. De exemplu la Familia și copilăria primul alineat are 16 linii, ceea ce este excesiv, la Căsătoria și perioada trăită în Rusia este un alineat cu 11 linii (cel care începe cu „Prinții Kolțov-Masalski...”), la Afirmarea un altul cu 11 linii („În Grecia s-a dus...”). Iar eu citesc textul pe un ecran lat, nici nu vreau să-mi imaginez cum s-ar citi pe o tabletă sau pe un telefon. --Haptokar (discuție) 25 iunie 2017 23:12 (EEST)

Sunt de acord cu „spargerea” paragrafelor lungi propusă de Haptokar. Am adăugat câteva spații separatoare, dar textul ar trebui cizelat suplimentar pentru o mai mare coerență logică și cronologică.

Nu cred că este necesară introducerea altor subdiviziuni (secțiuni de nivel 3), mai ales dacă ele riscă să rămână „unilaterale” (o singură subdiviziune care detaliază o subdiviziune deja existentă). După părerea mea, ar trebui evitate și ușoarele suprapuneri parțiale (secțiunile 1.3.1 și 2). Orice alte opinii și corecturi sunt binevenite. --Pafsanias (discuție) 26 iunie 2017 13:47 (EEST)

Denumirile insulelor Ioniene

Dle Pafsanias, după ce ați aranjat/decompactat textul, articolul are un alt "look". Aceasta nu trebuie înțeleasă ca o laudă adusă, ci ca o constatare realistă, care ar putea servi la evaluarea definitivă în clasa B sau AB. Cu suprapunerile din 1.3.1 și 2 aveți dreptate, dar gândirea mea a fost să nu șterg contribuția inițială a altui editor, iar în secțiunea 2 să dau, acolo unde am găsit, citate. (Dacă aveți altă soluție, s-o introducem). Acum vin la titlul acestei postări: poate ați observat în citatele din Les illes ioniennes că nu am dat denumirile celor 7 insule ioniene (dna Georgeta Filliti a tradus Insule ionice, însă am corectat). De ce nu le-am numit? Pentru că D. d'I. le-a scris cu grafia franceză: Corfou, Cephalonie, Zante, Paxo, Parga, Cerigo, Theaki. Vă rog (dacă aveți timp) să le scrieți ca în română, iar între paranteze denumirile grecești. Altceva: am dat, în altă parte, un citat că Dora d. I. a fost prezentată reginei Amalia. Nu cunosc istoria Greciei, de aceea întreb: care Amalia, soția cărui rege? Mulțumiri, --Dorimedont (discuție) 27 iunie 2017 11:09 (EEST)

Amalia a fost soția regelui Otto al Greciei, care a domnit până în 1862. Insulele ioniene, denumirile și istoria lor, sunt tratate în articolul Insulele ionice, dar și în Heptanez. O simplă legătură internă în text către unul din aceste articole ar fi suficientă. Acesta este unul din marile avantaje ale unei enciclopedii electronice. Nu are rost să încărcăm textul cu explicații și detalii excesive, care pot fi găsite printr-un clic direct în articolul dedicat. --Pafsanias (discuție) 27 iunie 2017 11:44 (EEST)

@Dorimedont: Îndemnat de mesajul dumneavoastră, am citit articolul „Les Iles-Ioniennes...” Deși autoarea face un rechizitoriu sever al regimului protectoratului britanic asupra acestor insule, legat mai ales de poziția adoptată împotriva insurgenților greci în 1821 și 1848, nu mi se pare că ea „cerea pur și simplu restituirea lor către venețieni”. Să nu uităm că, în 1858, fosta Republică a Veneției făcea parte din Imperiul austriac (Regatul Lombardo-Venețian). Dacă această concluzie se bazează pe o altă sursă bibliografică, ar fi bine să o citați corespunzător. --Pafsanias (discuție) 29 iunie 2017 10:57 (EEST)

Precizare/explicație: Partea din frază „...cerea pur și simplu restituirea lor către venețieni” este o reproducere mot-a-mot din articolul Georgetei Filitti din „Magazin istoric” nr.9, 1997, citat la ref.nr.6. Probabil că distinsa d-nă Filitti a scris astfel, bazându-se pe atitudinea Dorei d'I. împotriva protectoratului englez, atunci când scrie ..."lordul-comisar nu poate exila și întemnița pe toți cei care...” (am citat exact scrisul Dorei d.'I. în articol). N-am considerat necesar s-o corectez pe dna Filitti, dar dacă Dvs. credeți că aceasta din urmă a exagerat, ștergem această parte finală a frazei dnei Filitti. (Dna Filitti e căsătorită cu Manole Filitti, un strănepot al Ghiculeștilor). Apropo de terminologie: se spune și scrie Insule Ioniene sau Insule Ionice (Ionii Nisi)? Eu știam de Școala ioniană (Anaximandru, Anaximene etc.), deci nu Școala ionică (care amintește de "ioni" cum cred unii neinformați) M-am înscris pe lista de contributori la Proiect, Dvs de ce nu o faceți? --Dorimedont (discuție) 29 iunie 2017 20:45 (EEST)

După discuția despre „filelen” de mai sus, dați-mi voie să nu-mi mai exprim inutil opinia... Ce știu eu este că Ιόνιοι νήσοι (din Marea Ionică) și Ιωνία (din Asia Mică) se scriu cu ο și respectiv cu ω. În primii mei ani la Universitate, mi-am exprimat și eu nedumerirea, crezând că au aceeași etimologie... Mi s-a spus că nu, deoarece sunt nume moștenite pe căi diferite. În limba română, școala filosofică este „ioniană”, dar stilul (ordinul) arhitectural este „ionic”. Orice legătură cu ionii din fizică și chimie este exclusă.

Participanții la Proiect:Biografii sunt cei înscriși în secțiunea respectivă a paginii deja existente. Eu nu m-am înscris până în prezent în niciun proiect. --Pafsanias (discuție) 29 iunie 2017 21:18 (EEST)

O informație

Dle Pafsanias, în mod amical, vă scriu că nu trebuie să vă victimizați apropo de discuția filelen -filoelen. Opinia Dvs nu este niciodată inutilă, mai ales în probleme referitoare la spațiul elen. Titlul acestei intervenții "O informație" are următoarea explicație: în articolul Dora d'Istria din it.wikipedia, la bibliografie este citat articolul Alla ricerca di Dora d'Istria. Dov'e Dora d'Istria. In acest articol este o imagine cu certificatul necrologic al D.d'I. de la Cimitero di Trespiano. Credeți că ar fi necesar să-l reproducem și în ro.wikipedia? Eu nu știu cum se procedează. Am mai apelat la dl. Sâmbotin să facă importul imaginii cu statuia lui Ion Heliade Rădulescu în articolul despre acesta, iar exigentul, severul, rigurosul domn S. mi-a răspuns că după 8 ani de wiki. ar fi trebuit să fi învățat, cu alte cuvinte, de la altitudinea sa "m-a luat la refec". No problems! Altă chestiune: în ru.wikipedia, Dora este denumită Mosalskaia. Le-am scris, la discuție, că soțul se chema Masalski, nu Mosalski (25 mai și 27 mai). Le-am precizat că și în Dicționarul Brockhaus tradus în rusește soțul apare cu numele Aleksandr Masalski. Degeaba! Presupun că eu nu am dreptul să corectez titlul unui articol din altă limbă. Cum facem "să-i trezim din somn", că nu reacționează? Există vreo soluție? --Dorimedont (discuție) 10 iulie 2017 15:05 (EEST)

Stimate Domn Dorimedont, vă rog să mă credeți că (mă) victimizez destul de rar pe ro.wiki, deși a trecut mult timp de când mi-am admirat ultima dată chipul în oglindă. Forma ortografică utilizată pentru titlul articolului „filelenism” va depinde în mare măsură de cel care se va decide să-l scrie. Nu am niciun interes particular pentru prezentul subiect, iar dacă n-aș fi fost rugat să intervin, probabil că nu aș fi făcut-o niciodată. Nu știu dacă nu e prea târziu, acum, să ne recunoaștem lipsa de competență. În ceea ce mă privește, aș prefera să mă opresc aici. Cu toate acestea, vă doresc succes, mai departe! --Pafsanias (discuție) 10 iulie 2017 15:42 (EEST)

Info ambigua

Mi se pare mie asa... ca Mihail Ghica e acelasi lucru cu Mihalache Ghica. vezi aici. Trebuie uniformizat numele in tot articolul. Asybaris ^aport 3 august 2017 16:03 (EEST)

Tatăl Elenei Ghica este Marele Ban Mihail Ghica (1794–1850). --Bătrânul (discuție) 3 august 2017 17:12 (EEST)

Si cine-i Mihalache Ghika din articol?Asybaris ^aport 3 august 2017 17:25 (EEST)

Probabil că tot Mihail Ghica... sau o fi pseudonimul său de wikipedist? :-) --Bătrânul (discuție) 3 august 2017 17:42 (EEST)

Dupa mine, care l-am intalnit la Barbu Iscovescu pe Mihalache si l-am botezat Mihail in articol, eu sunt sigur ca Mihalace este un nume de tip arhaic folosit de catre multi istorici si cred ca asa il striga lumea - nu Mihail. Chestia cu Mihail s-ar putea sa fie de sorginte contemporana, eu nu l-am intalnit cu numele de Mihail decat aici pe wikipedia si online. DECI, cine are chef si piacere poate face o analiza mai aprofundata. Eu l-as folosi pe Mihalache si nu pe Mihail, dovada ca si cimec tot asa procedeaza. Mihail este o facatura wikipedista si feisbucista. Eu l-am folosit ca Mihail din mers dupa cum zice streamul romglezist. Parol! Asybaris ^aport 3 august 2017 20:06 (EEST)

Despre variantele Mihai /Mihalache Ghica

După cum se vede discuția Mihai/Mihalache a iscat "un lung prilej de vorbe și de ipoteze" (Topârceanu?). Să ne păstrăm calmul și să nu aruncăm anatema asupra feisbuciștilor și făcăturilor wikipediștilor (or fi ei leproși?). Iată câteva fapte: 1. În „Istoria Românilor” vol. VII, tom I, editat de Academia Română, 2003, p.335 și p.372 este scris Mihail D. Ghica (cu referire la tatăl Dorei d'I.). 2. Într-un articol din Gazeta Curierul Românesc, nr.58/13 dec. 1834 se scrie...„domnului mare dvornic Mihail Ghica". 3. În proiectul aprobat,de către Alecsandru Dimitrie Ghica VVd, de înființare a Muzeului din București se scrie peste tot Mihalache Ghica. 4. În Arborele genealogic al Ghiculeștilor de pe site-ul familiei Ghica este scris Mihai Ghica, n.1794. 5. În articolul de pe ro.wikipedia Mihail Ghica, cei doi contributori, domnii Mishu57 și Miehs folosesc o singură variantă, nu scriu nicăieri Mihalache. Concluzie: Chiar în sec. 19, se folosea atât Mihai(l)[vezi Gazeta Curierul...] cât și Mihalache. Aș zice că trebuie să dăm crezare la ce este scris în arborele genealogic: Mihai și în paranteze să scriem Mihalache. Chiar în articol se face așa când se scrie Caterina (Catinca) despre maică-sa. Last, but not least: dle Asybaris 01, nu mai aruncați cu etichete "infamante", "vitriolante", "ucigătoare", de tipul „făcăturile unor facebook-iști”, că nu vă stă bine, la vechimea Dvs în ro.wikipedia. --Corifeus (discuție) 5 august 2017 16:16 (EEST) fost Dorimedont.

Stiu... sunt un ticalos si imi cer scuze ca am vechime pe wikipedia. Am spus ca e de facut o analiza. Va multumim ca ati facut-o in numele facaturilor feisbucisti printre care ma numar si eu. Totusi... daca sunteti atat de inflamat pe o eticheta aruncata de mine, eu folosind in ce am scris, pe unde am scris cu Mihail nu cu Mihalache, la articolul asta de ce apare si unul si celalalt? Pentru confuzionarea(!) mea si a cititorilor? Nu mai bine, in loc sa va inflamati gratuit pe mine, faceati modificarile in articol? Eu as spune ca da. Asybaris ^aport 5 august 2017 19:48 (EEST)

Revenind la Ghica, sa analizam articolul Mihail Ghica:

• Referinta 1 - Nicolae Iorga face referire in anul 1932 la Mihail Ghica
• Referinta 2 - este pusa la faptul ca Ghica ar fi donat colectia ptr Muzeu Național de Istorie a României. Daca te uiti in sursa nu vei vedea nicio referire la Ghica, ce sa mai vorbim la Mihail sau Mihalache.
• Referinta 3 - face referire la catalogul numismatic al lui Ghica pomenit de Damaschin Bojinca din 1832-1833. DAR nu stim daca Damaschin Bojinca l-a numit pe smecher Mihail sau Mihalache. Sigur sigur Mihail i-au spus cei de la www.rasfoiesc.ro (o fi de incredere?) care au publicat textul.
• Referinta 4 - este catre un blog (inacceptabil ca sursa ptr wiki) a unui anume Cristian care il numeste pe Mihail Ghica.
• Referinta 5 - trimite la cimec la Bucuresti-materiale-de-istorie-si-muzeografie-1967 unde la pag 58 vorbeste de Spitalul de nașteri și moșit citand sursa Emil Vîrtosu și Ioan Vîrtosu, Așezămintele Brincovenești •.. , p. 282-284r nr. 348 și 349. Nu se stie cum l-a numit Vîrtosu - Mihail sau Mihalache.

Cum referintele 2, 3, 4, 5 nu lamuresc nimic cu privire la Mihail sau Mihalache si mai ales ca 4 e un blog necredibil si 3 este un site, ramane doar 1 cu Iorga. Nu mai pun ca niciuna dintre referinte nu vorbeste despre Mihalache. Autorii nu au pus numele de Mihalache in text ori ca nu au stiut ca personajul a purtat acest nume, ori ca personajul nu a purtat acest nume niciodata si ei stiau asta, ori din neglijenta, ori ca ce diferenta e intre Mihail si Mihalache? Nici una. E mai modern cu Mihail, si asta e o optiune. Habar n-am. Cert este ca pe individ il chema Mihalache si nu Mihail, e la mintea cocosului, doar daca Mihalache nu este cumva un diminutiv, ceea ce eu n-as crede. Oricum, la articolul lui Mihail trebuie pus si Mihalache, asta-i cert. Voi faceti cum vreti cu Dora. Asybaris ^aport 5 august 2017 21:45 (EEST)

Mihalache e nume derivat din Mihail: [2], [3], [4], ... -- Victor Blacus (discuție) 5 august 2017 22:05 (EEST)

Pai da, doar sursa 3 din ce ai pus tu aici spune ceva: Dintre formele mai vechi, multe au supravietuit doar ca nume de familie: Mihaila, Mihalache, Mihalcea, Mihu etc. Aduca Mihalache este o forma invechita a numelui. Posibil ca cei de la sfarsitul secolului al XIX-lea sa fi adus numele in contemporaneitate ca Mihail. Adica Ghica se numea Mihalache si nu Mihail. Mihail l-au facut istoricii si nu parintii lui. Asta e si parerea mea pe care s-a suparat Corifeus, eu punand-o pe tapet de la inceput. Sursa 2 si 4 nu conteaza in discutie, o stiam cu totii de la inceput. Asybaris ^aport 5 august 2017 22:27 (EEST)

Nici ce e scris în arborele genealogic al Ghiculeștilor (autori Mona și Budu Ghica), adică Mihai G., nu e de luat în seamă? Nici ei [autorii arborelui] nu știu, oare, numele străbunilor lor? Voi căuta în scrierile Dorei traduse în românește cum îi spunea lui taică-su.--Corifeus (discuție) 5 august 2017 22:59 (EEST)

Corifeus, noi aici nu cautam adevarul absolut. Noi scriem ce spun altii, vorba unui clasic in viata: streamul. Îi spun unii Mihalache? Îi spun. Chestia asta trebuie pusa in articolul lui Ghica in antetul articolului la nume si in caseta. La Dora trebuie sa folosesti un singur nume, cel al articolului adica Mihail sau Mihalache pe care hotaraste lumea sa-l puna. Eu nu sunt contra la niciunul, dar nici sa le folosesti pe ambele in acelasi articol, ca se-mpupăzește văzul. Nici daca stii care-i treaba, tot iti este dificil sa citesti textul. Parerea mea... tu faci cum crezi. Asybaris ^aport 5 august 2017 23:07 (EEST)P.S. Ar trebui facut un REDIRECT CU MIHALACHE....

Apropo de împupăzare

Dle Asybaris01, observ cu amuzament că văzul Dvs „se-mpupăzește” adică „se împestrițează” când citiți un articol (cf.Dex online). Dar când folosiți vorbe arhaice, nu vi se "împupăzează" limba (aici:organul din gură)? A doua cestiune la ordinea zilei: cu un ton apodictic, mai mult sau mai puțin imperativ, ați dat indicația "prețioasă" dlor Miehs & Mishu (autorii articolului Mihail Ghica) ce să scrie în antet, în casetă și pe unde mai trebuie. Dacă Dlor vor respecta ce trebuie pus colo și colo, ei vor decide. A treia chestie e o "lecție" pe care mi-o dați: nu căutăm adevărul absolut. De acord, pentru că acesta nu există. Încercăm și noi să ne apropiem de ...adevărul pur și simplu, utilizând rațiunea, legile logicii etc. (Vezi ro.wikipedia articolul Adevăr și en.wikipedia, art. Truth. --Corifeus (discuție) 6 august 2017 16:15 (EEST) P.S. Dvs nu ziceți: "după puțina mea părere" (așa zicea George Călinescu), ci ați "decretat" că trebuie. --Corifeus (discuție) 6 august 2017 16:23 (EEST)

Nu am decretat. Am spus. Ca trebuie. Cine o va face, daca o va face, va iesi ceva bun. Daca nu... Va sta ca altele sa astepte specialistii mult visati de deontologii informatiei. In loc sa mă tot provocati mai bine ati scrie ceva bun... Asybaris ^aport 6 august 2017 19:31 (EEST)

Bine. Citat din "Wikipedia:Politici fondatoare" WP:5 "O soluție simplă într-o dispută este încetarea ei." --Corifeus (discuție) 6 august 2017 19:54 (EEST)

Nu ati inteles. Eu nu am nicio disputa cu dv. Dv aveti cu mine, se vede cu ochiul liber.Asybaris ^aport 6 august 2017 20:04 (EEST)

O explicație

În articol am păstrat, pentru numele tatălui Dorei, doar Mihail, pe baza arborelui genealogic alcătuit de Mona și Florian-Budu Ghika, descendenți actuali ai Ghiculeștilor, dar și pentru că în ref. 9 (William Henry Davenport Adam) este scris, în engleză of course, Prince Michael. Numai în citatul din Cezar Bolliac s-a păstrat "Mihalache", pentru că așa i-a zis. Oricine găsește acte unde e scris Mihalache, poate completa/modifica articolul, because wikipedia este "o aventură comună" [expresia este a unui francez și l-am plagiat]. --Corifeus (discuție) 7 august 2017 00:00 (EEST)

• Si Mihalache Ghika cine-i?
• Eu nu as pune baza pe arborele genealogic facut de familia Ghika. Explic de ce: dupa cum releva sursa 3 a lui Victor Blachus, prenumele de Mihalache a supravietuit astazi doar ca nume de familie. Asta inseamna ca prin modernizarea prenumelor chiar membrii familiilor care aveau in randurilor lor persoane ce purtau prenumele de Mihalache l-au schimbat in Mihail. De ce sa nu se fi intamplat tot asa si cu familia Ghica sau Ghika? Este o mare diferenta intre memebrii familiei Ghica si cei ce au cercetat documentele din perioada in care Mihalache a trait. Primii sufera de interese de imagine, sa zicem, si de aducere in contemporaneitate a stramosului lor cu nume arhaic. Istoricii ce au studiat documente au vazut in mod clar scris negru pe alb numele personajului. De ce am da crezare familiei si nu istoricilor si comentatorilor vietii lui Mihalache? Doar ca-i creditam pe primii cu faptul ca ei stiu mai bine, ca-s din neam? Eu as spune ca familia cu arborele este plasata in urma istoricilor, ei ar trebui sa primeze. Chiar si istoricii au facut modernizarea prenumelui, din moment ce unii ii spun Mihalache si altii Mihail. Asybaris ^aport 7 august 2017 09:17 (EEST)

Am citat din Wikipedia: Politici fondatoare ca să se înțeleagă limpede că am încetat discuțiile în contradictoriu pe tema Mihai versus Mihalache. Ceea ce am și "implementat" (oau, ce barbarism în limba noastră cea română!) Alte noi informații recente, de azi dimineață se găsesc la "Discuție" articol "Mihai Ghica" --Corifeus (discuție) 7 august 2017 16:40 (EEST)