Sari la conținut

Discuție:Brașov

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 6 luni de Gdaniel111 în subiectul Dealul Tâmpa
Fost articol de calitate Brașov a fost un articol de calitate. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost retrogradat.
Articolul Brașov este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
CAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
MareAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Informatii Generale[modificare sursă]

altitudinea aproximativa 600m (extrasa din contururi topografice); suprafata 23.09km2 (conform datelor VMap0, care sunt destul de vechi); astea sunt date aproximative; nu le-am adaugat in articol, fiindca nu au prea mare acuratete; daca crede cineva ca merita adaugate (ar arata oricum mai bine decat "?"), nu am nimic importiva :) Qyd 10 februarie 2006 01:28 (EET)Răspunde

Stalin[modificare sursă]

Please accept my apologies for writing in English.

The article cites the date September 8-th for renaming the city as Stalin, while the web-site of the city is citing August 23-rd 1950. Which one is correct? It is also interesting whether the region was renamed together with the city or at other dates. -- Bggoldie 1 mai 2006 20:24 (EEST)Răspunde

„Imediat după război, Sibiul a fost propus să se numească Orașul Stalin, în semn de omagiu pentru marele conducător. Și cum nu se putea spune "salam de Stalin" în loc de "salam de Sibiu", brașovenii au fost de acord să se dea denumirea de Stalin orașului lor - cu condiția ca operele lui Stalin să se cheme brașoave.” (Vasile Chiper)--Alex:D 10 septembrie 2006 19:52 (EEST)Răspunde

Verificare aspect[modificare sursă]

Pagina se vede bine pe Internet Explorer 6.0, Mozilla Firefox 5.0, Opera 7 --Alex:D 28 august 2006 16:08 (EEST)Răspunde

Îmbunătățiri[modificare sursă]

  • Am efectuat rapid câteva modificări pe care le-am considerat de bază, și anume simplificarea denumirii secțiunilor, însoțite prea des de truisme (evident e vorba de Brașov, nu e necesar să mai fie repetat în titlul secțiunilor).
  • Apoi am corectat secțiunea Bibliografie care nu era conformă cu manualul de stil. Acolo mai e nevoie ici colo de câte o trimitere ISBN dacă se găsește.
  • Am adăugat secțiunea Note (sau Referințe), unde va fi nevoie să fie indicate cel puțin afirmațiile care au nevoie să fie documentate clar (de genul statistici, referințe pentru afirmații sau subiecte mai controversate, surse de documentare pentru unele date).

La nivel de ansamblu:

    • trebuie verificați timpii folosiți și verificată și fluentizată exprimarea

**trebuie redus numărul de fotografii, posibil cele în mișcare, care distrag atenția

    • ar fi după mine mult mai estetic fără icoane pe secțiuni (din nou, distrag de la conținut)

Urmează: **Introducerea trebuie rescrisă. Nod rutier și stația de triaj sunt informații destul de secundare, după mine trebuie înlocuite cu ceva mai specific orașului. **sursa pentru estimarea populației pe 2006 (indicată la note)

    • rescrierea secțiunii istorie, cursiv și ușor de urmărit. Mutarea cronologiei la articolul separat Istoria Brașovului.
    • scoaterea secțiunii de calamități - nu este reprezentativă decât dacă s-au petrecut evenimente cu adevărat excepționale față de alte locuri, în cel mai bun caz poate fi mutată la articolul separat despre Istoria B.

**la secțiunea transporturi trebuie explicată situația generală, restrâns detaliile despre tronsoane (nu au necesar legătură cu B). În 2008 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internațional care va deservi Brașovul. În situații de urgență se folosește o pistă pentru avionete existentă deja acolo. necesită citare, preferabil trebuie referită la prezent (de genul "se studiază deschiderea unei piste". Pentru viitor trebuie să fim precauți, nu creăm informații. **La demografie, articolul e scris pe "ieri" și "azi", un stil puțin enciclopedic, puțin relevant. E relevantă în primul rând evoluția, structura etnică, confesională, trend-uri. Cu imaginile pe dreapta distragi oamenii de la grafice. **Politică și administrație: trebuie scrise două vorbe despre situația politică. Am scos cartierele ca "unități administrative". oficial nu există o astfel de delimitare.

    • Hoteluri și pensiuni trebuie scoasă, este relevantă mai degrabă la Wikitravel. Ai putea totuși menționa vreun hotel de importanță, eventual istoric.
    • Cultura și Educația ar trebui să fie distincte. La capitolul Educație ar fi interesant de știut ce Universități, Licee, Colegii, ce număr de studenți, etc.
    • trebuie scoase legăturile directe spre pagini externe, din secțiuni
    • Presa ar merita două vorbe despre tradiție
    • galeria de imagini ar trebui pusă în format standard, cu doar 2, max 3rânduri de imagini (max 3x4), doar cu cele mai reprezentative și mai de calitate, fără steme, legătura spre commons fiind destulă pentruc ine dorește mai multe poze(și dacă mai încarci acolo iar e bine)

Cam atât pntru acum (și știu că e mult!). Revin mai încolo și mă mai ocup și eu de unele aspecte.--Radufan 15 decembrie 2006 13:27 (EET)Răspunde

Ok, să le luam pe puncte: * Pozele în mișcare sunt trei, sunt de părere să rămână cea de sus, cu panorama Brașovului, celelalte fiind băgată eventual la galerie. * Propun să rămână următoarele fotografii, urmând ca cele nereprezentative aflate la commons să mai fie doar acolo: Cele două litogravuri, cetatea (pictura), harta din 1922, stema și steagul, autobuzele, gara și turnul de control, strada Republicii cu oamenii, împărțirea pe cartiere, primăria (o să-i iau o fotografie nouă, căci până acum a fost în renovare, cu schele), IAR, Roman, Nivea, Biserica Neagră cu porumbeii, și arhitectura caselor de pe Republicii, Modarom (pusă ca să valorifice spațiul gol din dreapta), Poarta Ecaterinei, Teatrul Dramatic, Biblioteca, Cerbul, Junii, Universitatea, Olimpia, și din galerie fac eu selecție... În funcție de câte rămân eu zic să ne mai gândim dacă o facem gallery sau rămâne așa. * Icoanele le-am pus tocmai ca să ușureze orientarea... Dacă te uiți, de exemplu, la etimologie, nu observi din prima unde începe un nou paragraf... Să înțeleg că nu au efectul scontat? * Cam așa e prezentat Brașovul și prin enciclopediile scrise. O să mai văd ce pun. * Sursa cred că e site-ul primăriei, că ei pot face de obicei estimări din astea. O să mă uit, cred că am moștenit numărul de la vechiul articol.

  • Cu istoria am fost de acord, dar până o rezolv și pe aceea, rămâne cronologia o vreme.
  • Idem cu calamitățile. Cea mai importantă a fost incendiul din 1689.

* Pista de la Ghimbav. Pentru urgențe: a stat cu o avionetă pregătită în timpul ultimelor două ediții ale Cerbului de Aur. În caz că existau probleme medicale printre vedete, acestea puteau fi transportate urgent la București. Ea există, fizic, e acolo, betonată, n-au mutat-o :) * Din imaginile din dreapta am păstrat-o doar pe cea reprezentativă: Corso-ul Brașovului - strada Republicii. „Ieri” l-am moștenit, eu am mai pus doar „azi”... * Cartierele vor rămâne, chiar dacă sub alt capitol. Situația politică e probabil aceeași cu cea a altor reședințe de județ din România. Ce crezi că ar trebui să menționez?

  • Hoteluri: rămân Aro, Coroana și Postăvarul (clasice și vechi), iar la pensiuni se poate menționa că există de cinci margarete. Pub-urile pot fi scoase.
  • La cultură și educație sunt de acord, cu educația putând apărea un capitol în care să dezvolt puțin.
  • Legăturile din pagină vor veni jos. Probabil cu o împărțire justă, pe subcapitole, fiindcă sunt cam multe.
  • De tradiție am vrut și eu să vorbesc la presă, mai mult, dar în afară de Gazeta de Transilvania, eu nu mai am date și pentru alte publicații. Mai ales în germană și maghiară.

* Galeria... este destul de enervant formatul gallery fiindcă pune doar patru imagini pe rând. Am creat tabelul pentru a mai câștiga o poziție într-o pagină care și așa era destul de lungă. După cum spuneam mai sus, să vedem ce imagini rămân.

Mulțumesc mult pentru ajutorul de până acum. O să încep și eu o muncă mai susținută la acest articol pe săptămâna viitoare.--Alex:D|Mesaje 15 decembrie 2006 17:52 (EET)Răspunde

Bine, deocamdată faci cum crezi tu, nu vreau să mă bag eu prea mult. Eu ți-am dat câteva idei pe care ai putea să le iei în considerare dacă vrei să devină "de calitate", după standardele Wikipedia. Explicațiile nu mie personal trebuie să mi le dai pentru că eu te cred, nu mă îndoiesc de ceea ce zici, însă nu e general valabil, deci trebuie să le justifici la "note" (conform cu punctul 1, ltera c, din criterii). Despre politic sigur se pot spune mai multe, important este ce partid este majoritar, care este componența consiliului local (pe partide), care este orientarea politică de la Revoluție încoace, ce alte particularități politice are orașul. Despre Cartiere nu m-am referit la înlăturarea lor, am zis doar că am scos denumirea "unități administrative" pentru că, "cartierul" nu există ca unitate administrativă, conform legislației românești. Sunt multe altele, nu le mai iau pe puncte, te las să faci cum vrei, însă în opinia mea mai e mult de cizelat la articol, fără nicio supărare; cred că cel mai înțelept ar fi să lași pe un terț cu o viziune diferită dar cu o cunoaștere a subiectului similară, să-i dea o orientare mai balansată. Eu m-aș ocupa cu plăcere de o parte bună din el dacă n-aș știi că te deranjează modificările pe care le-aș aduce eu, conform cu viziunea și înțelegerea mea de articol Wikipedia de calitate. O seară faină. --Radufan 15 decembrie 2006 20:52 (EET)Răspunde
Ok, gimme time pana saptamana viitoare si dupa aceea mai vedem ce e de facut. Si mie imi pare rau ca nu suntem prea multi din Brasov.--Alex:D|Mesaje 15 decembrie 2006 22:53 (EET)Răspunde

Ieșiri în oraș[modificare sursă]

În ce măsură informațiile despre ieșirile în oraș sînt enciclopedice? Ca orice oraș Brașovul are propriile lui posibilități de distracție, dar ele fac mai mult obiectul articolelor din Wikitravel. Văd că asemenea informații atrag doritorii de reclamă gratuită. — AdiJapan  22 iunie 2007 12:17 (EEST)Răspunde

Păi cred că ar fi mai bine ca să dispară... S-au înmulțit într-atâta încât ar trebui un site separat pentru toate. --Alex:D|Mesaje 22 iunie 2007 12:27 (EEST)Răspunde

etimologii...[modificare sursă]

constat ca diversele remarci din zona etimologica sunt destul de prost argumentate de catre autorii citati. Ar trebui verificate mai bine, si in cazul in care argumentatiile lor sunt subrede, de renuntat la ele, sau de pastrat poate doar ca fapt divers, dar in nici un caz ca sursa stiintifica. (Horia mar 3 martie 2008 21:14 (EET))Răspunde

As vrea sa-l atentionez pe Alex D ca trebuie sa fie mai atent cu modul in care judeca textele din wikipedia. Articolul despre Brasov contine la "etimologii" o multime de stupiditati ale unor pseudo-oameni de stiinta, care, chiar daca au fost publicate in obscure reviste locale, trebuie judecate cu precautie. Atunci cand un citat din wikipedia face greseli grosolane de limba, acest lucru trebuie fie omis din acel citat, fie corectat mai apoi de redactorul articolului.

O remarca privind o greseala lingvistica nu este un lucru care sa aiba nevoie de citari bibliografice. E ca si cand ai spune ca trebuie sa existe o sursa bibliografica pentru faptul ca "caine" nu inseamna "om" ci "un animal".

Concret, in articolul nostru e vorba de "Warte" - termenul dat unui deal din Brasov. El este interpretat ca fiind derivat de la "warten" - a astepta. In realitate "Warte" este un toponim comun in germania, si inseamna "deal, loc inaltat, turn, etc." Acest lucru poate fi constatat pe baza unui dictionar, si nicidecum nu are nevoie de vreo sursa bibliografica! Dealtfel, am citat in adaugirea mea la articol, sursa Wikipedia care explica ce e aia "Warte". E suficient sa dai un clic pe cuvantul "warte" si vei afla ce inseamna. Sigur, presupunand ca stii germana - ceea ce in Brasov ar trebui sa fie inca un lucru obisnuit, nu-i asa?

Din păcate nu e așa, prea puțini sași au mai rămas pe aici. În ceea ce privește etimologia, am adunat cele mai diverse surse, de la cele clasice până la cele mai nonconformiste. --Alex:D 8 aprilie 2008 22:29 (EEST)Răspunde

De acord cu tine. Insa se pune intrebarea mai generala daca pe Wiki trebuie sa colectionam TOT ce este publicat prin alte parti, si in ce masura trebuie sa si comentam minim aceste lucruri. Bine, vei spune, o enciclopedie trebuie sa fie tocmai o colectie de date ale timpului ei. Bun, de acord. Insa o enciclopedie este si o filtrare a datelor timpului ei, o structurare a lor dupa criteriile stiintei si ratiunii. Atunci rezulta ca e necesara o comentare, sau macar o punere fata-in-fata a unor teorii, citate, etc. Altfel, omitem de a informa complet cititorul, ba chiar il dezinformam. Orice lucrare clasica, umanista (si o enciclopedie se trage de acolo! - vezi Diderot) este o compilare inteligenta de surse, nu doar o insiruire a lor. De aceea comentariul meu de mai sus. Mai ales ca Wiki constituie pentru multi tineri romani un reper, cu siguranta, responsabilitatea etica a celor care editeaza articolele este cu atat mai mare. Vei vedea poate radicalismul meu ca fiind unul exagerat. Deviza mea e insa ca "radicalismul ratiunii" ne fereste de radicalisme politice si sociale, de tot felul - adica, pe scurt, de prostie. Numai daca ducem cunoasterea noastra pana la capat, si nu o lasam sa fie doar partiala si ambigua, putem imbunatati aceasta lume.

Pur și simplu nu suntem specialiști (e spiritul wiki) și nu putem selecta. De exemplu, la ce ați spus că denumirea vine de la Warte (eu știu de-1), nu de la Varte, m-am întrebat dacă chiar teutonii l-au botezat sau denumirea era dinainte și a fost o coincidență. Nefiind istoric, nu pot decide, și probabil nu pot nici mulți dintre ceilalți contributori. Când avem norocul să vină o somitate, ăla ne indică sursa corectă și ne convinge. Orcum, fără surse e WP:FCO, adică părerea cuiva :) --Turbojet 8 aprilie 2008 23:14 (EEST)Răspunde

draga Turbojet, una e parerea cuiva, si alta e logica elementara.Aici e o confuzie grava. Ce ma intristeaza e ca nu sezizezi, nici tu, nici altii cu care am discutat asta seara, niste fine, dar esentiale diferente. (ma intristeaza pentru soarta si calitatea proiectului wiki.ro) Deci daca dealul ala Warte (care asa apare in toate denumirile: cu dublu W!) este numit asa cum sunt numite inca sute de alte dealuri in spatiul german - arunca o privire in internet, unde vrei tu! - atunci e un lucru clar ca Warte e ce spune definitia acestui cuvant in limba germana. Daca un istoric absolut trasnit (si avem multi din astia, in tara... vezi grupul celor care cred de ex. ca limba daca este mama tuturor limbilor europene, inclusiv a latinei!) vine si inventeaza o poveste complet hilara, cum ca Warte e Varte, si e in Ramayana, n-am ce sa-i fac. Asta e problema voastra, ca il credeti pe el si nu pe mine. Si e trist. Ce e clar, e ca acel istoric face o descriere sublim de stupida a etimologiei lui Warte, anume ca vine de la verbul warten (asta nu are nici o legatura nici cu istoria, nici cu sursele de documentare, si alte astfel de obsesii birocratice wiki!) Si cu asta, apare imediat necesitatea corectarii acestei informatii care este GRESITA. Dupa cum am mai spus si mai sus, e vorba de o informatie lingvistica, verificabila intr-un minut in orice dictionar bun roman-german.

Ar fi bine daca pe wikipedia ar exista mai multa obsesie pentru cumpanirea logica a faptelor, in locul obsesiei pentru o prezentare frumoasa a textelor, si o relativa ignorare a continutului. Nu m-ar fi deranjat toate astea, daca s-ar fi respectat principiile de baza ale wiki, anume ca nu stergem o informatie care e scrisa logic, ci o corectam, ii imbunatatim stilul, sau il intrebam pe autor care e sursa, etc. Nu stergem pur si simplu pentru ca a venit un "outsider" si "ne-a stricat jocul" - noua alora care avem grija din pasiune si hobby de articolul respectiv.

Pentru ca lumea romaneasca e plina de hobby-isti, care se supara daca intri printre ei si spui adevarul (regele e gol - daca stii basmul!), si asta trebuie evitat. Lucrul asta se intampla in lumea culturala romaneasca mult prea des. Sa fim ceva mai englezi, si sa fim logici mai presus de toate. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Horia mar (discuție • contribuții).

Am scos teoria lui Liviu Pandele cu totul. După toate aparențele este o teorie marginală, propusă de un dacoman și neacceptată de istoricii serioși. De altfel acest personaj se ocupă mai mult cu recorduri la tocănițe și la colive (și înțeleg că urmează un record la cruci) decît cu știința istoriei.
Dacă totuși există și alte surse (nu tot dacomane!) care susțin teoria rajahului indian întemeietor al Brașovului atunci această ipoteză ar putea fi reintrodusă în articol, cu susținerea bibliografică necesară. Atenție, afirmațiile excepționale necesită surse excepționale.
D-le Horia mar, v-aș ruga ca atunci cînd găsiți o greșeală într-un articol s-o corectați. Nu scrieți lîngă ea o avertizare despre prezența greșelii. Dacă nu puteți face corectura, însă aveți motive întemeiate să credeți că e o greșeală, atunci cereți surse; pentru aceasta scrieți la umărul cuvîntului cu pricina sau la sfîrșitul frazei codul {{necesită citare}}, cu acolade cu tot. Detalii aici. — AdiJapan 9 aprilie 2008 09:10 (EEST)Răspunde

Domnule AdiJapan, mi se pare cam ciudat sa spun "domnule (nickname)" si sa alatur doua sintagme atat de diferite in natura lor - dar fie - din partea mea. Internetul a devenit intre timp o mixtura ciudata de porecle (nicknames) si formulari oficializante. Eu as prefera lucrurile ceva mai american: adica concentrate totdeauna pe eficienta, simplitate si un fel direct ("you") de a comunica. Cat despre povatuirea referitoare la cum sa corectez un articol: stiu si eu cum corectez o greseala, nu s-a inventat pe wikipedia. E un lucru logic de cand lumea. Daca v-ati gandi insa pana la capat, problema era in cazul asta alta (uf, cum de trebuie sa explic totul?) si anume ca era o greseala, o gogomanie, pusa INTR-UN CITAT! deci eu n-aveam decat doua optiuni: sa sterg citatul - ceea ce nu mi s-a parut ca e cazul, pentru ca stiam ca cineva (care probabil il iubeste) il va restaura repede) sau sa adaug DUPA CITAT, o corectare a continutului lui gresit din punct de vedere al limbii germane. In plus, am scris aici, la discutii, remarca mea clara, despre aberatia cu Ramayana care, vad ca pana la urma a dat roade - dar dupa cata enervare si cate mesaje formaliste si formalizante, care toate ignorau problema de baza, anume cea a continutului! vedeti bine cata vreme a trebuit sa treaca, si cata energie si enervare sa depun eu, ca in sfarsit cineva sa recunoasca eroarea asta simpla din articolul cu Brasovul. nenumarata lume mi-a scris, si nimeni nu a urmarit semnalul meu logic, ci toata lumea a tins sa spuna "ia uite domn´le, vine unul si schimba pe-aici! are dreptul? are surse? e specialist?" Mi-e teama ca mi se confirma impresia ca wikipedia tinde sa transforme pe cei pasionati de ea, in niste admirabili pasionati de forma si de curatenie a formatarii... E un lucru natural dealtfel, dar impotriva caruia trebuie luptat ca in cazul unui viciu. Eu am nevoie de informatii corecte mai mult decat frumos formatate, si am nevoie de un mediu interactiv, flexibil, nu de un mediu in care intampin permanente opozitii de natura formala. Asta neinsemnand ca dispretuiesc organizarea si claritatea. Insa e vorba de o ierarhizare importanta, de o nuanta esentiala! Horia mar 9 aprilie 2008 14:16 (EEST)Răspunde

Cele privind etimologia numelui Brașov din acest articol sunt aberații și presupuneri neîntemeiate științific. Ar fi mai cu folos să încercați limbile turcice: toponimiile turcice și slave de regulă sunt paralele pe teritoriul țării, din cauza slavizării treptate a bulgarilor, aceștia fiind secole de-a rândul bilingvi. Vezi toponimii ca: Cerna (negru)= Kara(su)- Caraș, Cernavodă și canalul Carasu, Baraolt(Oltul tulbure), Bara su= apă, râu cu apă tulbure în limbi turcice cum ar fi bulgara din sec VIII-IX, iar în apropiere curge un râu Cerna(negru în slavă) și găsim și o comună Cernatu. Brașovul are etimologie turcică, puteți fi siguri de asta, ca și Basarab, Mușat, Cantemir, Mardare, Aslan, etc, numai că cele din urmă sunt mai recente (tătare, cumane, pecenege). Așa că nu căutați latinisme, tracisme și elinisme unde nu e cazul, doar pentru că nu cunoașteți suficient (sau deloc) limbile ce pot fi luate în discuție într-o anumită zonă într-o epocă anume. Istoria și lingvistica sunt științe serioase, bazate pe fapte, argumente și legi severe, pe documente și nu pe mituri, fantasmagorii și ideologii ce "ar trebui demonstrate de istorici cu simț patriotic". Trecutul e insensibil la dorințele și visele noastre, îl caracterizează încăpățânarea de a rămâne ce a fost. --79.119.216.233 23 aprilie 2008 00:07 (EEST)PompeiRăspunde

Păcat cu nu te-ai semnat (sau te numești Pompei?), pt. că sunt cu totul de acord cu tine. Cine cunoaște istoria, știe că sudul Ardealului a fost dominat până în jur de anul 800 de avari, care au fost urmați de bulgari (care vorbeau o limbă turcă). Apoi au venit ungurii, care au preluat multe toponime de la acești bulgari. Ungurii unguri (n-am cum să zic altfel!) au fost urmați de secui, apoi de cavalerii Teutoni, urmați din nou de unguri, și în final de sași. Denumirea originală de Brassó (a se pronunța: Brașșoo) folosită de unguri și preluată de români își trage originea fără îndoială din Bara-su = "apă tulbure", sau "apă neagră", în contradicție cu Kara-su. (Poate le-am încurcat puțin, dar gândiți-vă și voi.) Acum vine informația suplimentară din partea mea: dacă te duci prin Secuime vei întălni mai multe locuri care au în denumirea lor cuvântul "aszó". De exemplu Aszófő în Munții Harghitei, care ghici ce înceamnă? Aszó= apă, fő=cap, capăt. Adică capătul apei = izvorul. Vezi și Marosfő, locul unde izvorâște Mureșul, tradus în românește ca Izvorul Mureș. Ce coincidență! Lucrurile sunt relativ simple și logice, dacă ne folosim capul, și nu ne lăsăm deraiați de speculații mistice sau cu tentă naționalistă.--Mazarin07 (discuție) 15 octombrie 2009 02:55 (EEST)Răspunde


"Aceasta ipoteză "barasu" nu respectă regulile fonetice de stabilire a originii unui nume (de ex. nu se poate explica nici căderea lui "a" din "bara", și nici transformarea lui "s" in "ș")"

Nu stiam ca se pot contrazice afirmatii din articol direct in articol. In felul acesta, pagina arata chiar aiurea (si consider ca acel fragment din ghilimele ar trebui sters), mai ales ca autorul fragmentului este si pe langa subiect. Numele "Barassu" este atestat din 1252, nu e o ipoteza. De asemenea, autorul uita (dupa cum bine este argumentat de un antevorbitor) de Baraolt sau Caraș (ca tot vorbea de transformarea lui s in ș). Observ ca, la fel ca in cazul articolului "Craciun", cand vine vorba de etimologii, sunt insirate zeci de elucubratii nationaliste sau de-a dreptul absurde, iar ipoteza cea mai plauzibila este trecuta la sfarsit, si apoi mai e si atacata. Vinterriket (discuție)

Barassu[modificare sursă]

Textul in care este atestat Barassu este urmatorul text in Latina: “Terram Zek, inter terras Olachorum de Kircz, Saxonum de Barassu et terras Siculorum de Sebus existentem” (Teutsch et Firnliaber) Nu este nici prima si nici ultima forma sub care a fost atestat numele orasului si/sau al regiunii. Nici un cercetator se pare ca nu poate demonstra daca Barasu denumea o regiune sau un oras De aceea si aceasta sumedenie de pareri cred Nu am gasit o lucrare lamuritoare inca Eu cred ca acest articol are meritul de a aduna multe din etimologiile curente si pertinente. Dar, ar trebui reorganizata aceasta sectiune, fara a scoate neaparat ceva din ea. Este posibil ca forma Barassu sa fi existat independent de forma Brasov. Nu neaparat una a derivat din cealalta. Despre Baraolt (lingvistul S Paliga) a aratat ca are la baza un cuvant de origine tracica "bară" (mlastinos) atestat si in limbile slavice si in cea albaneza. Poate fi considerat "bară" = "mlăstinos" pentru Brasov?

--Onest2010 (discuție) 10 aprilie 2010 03:52 (EEST)Răspunde

Despre identitatea propusa mai sus Caraș = Barassu nu pot sa nu remarc faptul ca este un bun exemplu la regula expusa in articol privind fonetica limbii romane. Acel Caraș nu a devenit, nu s-a restrans la Crașu /Crașov si nici la Carșu A respectat fonetica mentionata si in articol. Mai sunt si alte exemple făraș vine din turca "faraș" si a ramas asa Nu s-a restrans la 'fraș' sau 'farș' Sigura varianta intalnita este foraș Mai sunt si alte exemple: Păraș, samd Nu as fi mentionat cele de mai sus daca nu as fi remarcat ca se trece dintr-o extrema in alta. --Onest2010 (discuție) 10 aprilie 2010 06:21 (EEST)Răspunde

Etimologie

In incheierea capitolului sau Consideratii etimologico-istorice Vasile Olteanu a spus cel mai simplu

    "Consideram ca în stadiul în care se afla cercetarea acestor probleme din partea filologilor si istoricilor, problema atestarii Brasovului 
     în timp este înca deschisa oricaror concluzii."

Pana una alta, vad ca aici nu este citata opinia lui Alexandru Cioranescu care practic este una din cele mai autorizate surse in domeniul lingvistic Redau definitia data de el, asa cum este. Poate ca cineva o va introduce intr-o forma sau alta in articol Sursa este "Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966"

    " Brașóv s.m. Numele unui oraș din Trans. Probabil de la numele sl. Braša (Drăganu, Dacor., VII, 236), confer însă bîrsă. – Der.    
    brașovean, s.m. (locuitor al Brașovului; vînzător de mărunțișuri; trăsură cu acoperiș boltit); brașoveancă, s.f. (prăvălie de 
    mărunțișuri); brașoavă, s.f. (minciună, gogoașă), al cărui semantism se explică desigur prin tendința de a exagera proprie 
     vînzătorilor, cf. fr. boniment (Șeineanu, Semasiol, 173) brașovenește, adv. (în mod exagerat)." Dicționarul etimologic al limbii române
	Alexandre Cioranescu; Editura Saeculum I.O., 2001, ISBN 973939986X,   9789739399869

Pentru propunerile lingivstice, se pot eventual contacta lingvisti, care sunt citati pe wikipedia de exemplu Sorin Olteanu Chiar si Madgearu se bazeaza pe Pavel( Binder si variantele lui ca si ale lui Kisch nu respecta regulile si legile lingvistice de stabilirii ale originii unei nume in limba romana (Si Pavel Binder si Kisch sunt cercetatori respectati , de incredere si totusi fiind de limba Germana se poate explica unele scapari in domeniul limbii romane) Realitatile istorice, dominatia Bulgarilor asupra Romanilor din Transilvania si arheologia si Junii Brasovului suporta si o origine traco-dacica influentata de prezenta slavilor ....totul e posibil. De aceea, trebuie citate numai sursele sigure Eu unul nu am sa intervin in articol, ci las pe cel care editeaza sa ii dea o forma bazat pe sursele autorizate in domeniu --Biesen (discuție) 10 ianuarie 2010 19:35 (EET)Răspunde

Cotun/Cutun

Exista vreun argument mai temeinic pentru care etimologia veridica a asezarii sa fie legata de cuvantul cuman? In romaneste exista cuvantul catun "sat mai mic"; DEX-ul prezinta cuvantul catun ca un cuvant autohton, comun doar cu lb. albaneza. Nu este o explicatie mai logica, si din punct de vedere semantic? Exista vreo informatie despre ce insemna "Kotony" in limba cumanilor?

Clima[modificare sursă]

Oameni buni, poate nu pricep eu ceva, insa cantitatea anuala de precipitatii nu poate fi doar de 124 mm. Asa ceva se intampla intr-un desert, conform oricarui manual elementar de hidrologie sau clima. Trebuie sa cautam date mai precise, dar din cate stiu, cantitatea anuala de precipitatii la Brasov este de cel putin 600 mm. Am scos prin urmare propozitia respectiva, pana cand cineva gaseste date corecte si mai exacte. Va multumesc pentru corectarea acestei grave greseli. Brasovul nu este un oras in desert. --Utilizator:MariusPetruStanica 21 martie 2009 13:41 (EET)Răspunde

Articolul[modificare sursă]

N-ar trebui tradus acest excelent articol și pentru pagina în engleză, care pare cam sărăcăcioasă ? Dacă ne impărțim, iese ceva. --Horhalau (discuție) 8 aprilie 2009 01:50 (EEST)Răspunde

Galerie imagini[modificare sursă]

Absolut greoaie, nu stiu cine a putut face asa ceva. In loc sa fie simpla editarea, e o gramada de cod acolo. De ce trebuie sa fie puse atatea imagini intr-o galerie, n-am inteles niciodata.--Asybaris aport 23 iulie 2010 19:14 (EEST)Răspunde

Galerie imagini[modificare sursă]

Din galeria de imagini, următoarele trebuie transferate la Commons:

--Urzică (discuție) 25 martie 2011 11:30 (EET)Răspunde

Afirmație neclară[modificare sursă]

La secțiunea Personalități este menționat Nicolae Purcǎrea (n. 13 decembrie 1923, Brașov) cetățean de onoare al Brasovului..., această afirmație fiind susținută de un filmuleț de pe YouTube (aici). Din câte știam eu, YouTube-ul nu este o sursă de încredere. --Alindiscuție 26 noiembrie 2011 23:03 (EET)Răspunde

Noi date demografice 2011[modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Brașov

     Români (86,5%)

     Maghiari (6,53%)

     Necunoscută (5,86%)

     Altă etnie (1,1%)



Componența confesională a municipiului Brașov

     Ortodocși (81,21%)

     Romano-catolici (4,66%)

     Reformați (2,06%)

     Necunoscută (6,18%)

     Altă religie (5,86%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Brașov se ridică la 253.200 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 284.596 de locuitori.[pop2011 1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,5%), cu o minoritate de maghiari (6,54%). Pentru 5,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[pop2011 2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,22%), dar există și minorități de romano-catolici (4,67%) și reformați (2,06%). Pentru 6,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[pop2011 3] Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Andrebot (discuție • contribuții).

  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 

Dealul Tâmpa[modificare sursă]

@Gdaniel111: buna seara.

Nu agreez tonul dv. agresiv, si cu atit mai putin amenintarile deplasate, dar asta nu conteaza: nu ati editat corect, si aia da, conteaza. Si ca sit arheologic omologat oficial, si pe Wikidata, si in context alpinistic, si istorico-ingineresc, si in inca xșpe locuri relevante, apare drept "dealul Tâmpa". Deci e corecta cel putin si aceasta versiune. In care moment, daca tineti mortis la versiunea montana, aveti dv. obligatia sa ma contactati aici, pe pagina de discutii, unde impreuna cu altii putem vedea ce e mai indicat. Poate merg ambele versiuni, poate una e o greseala de gindire (e mare, deci e munte), sau o greseala de traducere raspindita de internet, sau... sau.

Uitati-va. Intr-un document semioficial, apar repetat ambele versiuni, cea cu muntele aparind in special in context ecologic.

Ce e deal si ce e munte e relativ subiectiv, ginditi-va la Munții Măcin (sub 500 m). Citesc ca Timpa are o inaltime maxima de 960-995 m, iar Brasovul e pe la 600 m, deci il domina cu doar cca. 3-400 m. Pagina Wiki Munte da cu titlu strict orientativ si fara a cita o sursa, o altitudine de 800 m pentru munti, fara a tine insa cont de criteriul-cheie al diferentei de inaltime fata de terenul de la poale. Deci pe definitii oficial-stiintifice nu ne putem baza.

Cam asa decurge o discutie. Arminden (discuție) 19 decembrie 2023 20:26 (EET)Răspunde

Salut! Tehnic vorbind aparține masivului montan. Dar, e drept că ambele caracterizări apar în literatură (deal & munte). În mod corect nu prea poți să-i spui deal, deși frecvent este caracterizat astfel, colocvial. Dar ca să revenim la surse, m-am dus la un tratat de geomorfologie și iată:
„Dealurile constituie un tip de relief destul de fragmentat în suprafață, alcătuind un ansamblu de culmi rotunjite suportate de văi cu o energie care se menține la 150-300 m; ca treaptă hipsometrică se desfășoară între 300 și 1000 m; au alcătuire geologică dominant din roci sedimentare și o structură variată (mai ales ușor cutată, monoclinală).”
—M. Ielnicz, Geomorfolgie generală, Ed. Unviersitară, București, 2004, p. 37

Ideea e că în mod colocvial i se spune deal (ceea ce se regăsește într-o mulțime de surse), dar obiectiv vorbind nu e deal (nu poți să spui, de exemplu, că structura e "ușor" cutată.--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 decembrie 2023 21:21 (EET)Răspunde
Nu este nicio amenințare, citiți, vă rog, ce scrie cu roșu la en:WP:3RR. Până când ați intervenit dvs. în acest articol, acceptul era că Tâmpa este un munte. Sunt suficiente surse în articolul respectiv. Dacă aveți ceva împotriva Brașovului nu vă dă dreptul să îi diminuați importanța. Wikidata nu este o sursă de încredere. Lista monumentelor istorice este document oficial, dar și Ministerul Mediului. Chiar dvs. ați menționat Munții Măcinului (de mai mică înălțime), deci acesta este doar un efort al dvs. de a diminua importanța acestei forme de relief. Dacă nu o să fiu eu pe Wikipedia să vă dau revert, fiți sigur că vor apărea alți locuitori ai Brașovului care vor modifica în timp la forma originală. Dacă pe mine, care nu mai locuiesc de ani de zile acolo, m-a deranjat, întrebați-vă cât o să îi deranjeze pe alții. Surse de la Biblioteca Națională în titlul cărților: 6 rezultate, pentru dealul Tâmpa - 0 rezultate. Căutarea Google Cărți pentru Muntele Tâmpa dă surse serioase în titlul cărților, există rezultate și pentru dealul Tâmpa, însă în niciun caz monografii. Gdaniel111 (discuție) 19 decembrie 2023 21:23 (EET)Răspunde
Asta cu "dacă aveți ceva împotriva Brașovului nu vă dă dreptul să îi diminuați importanța. [...]deci acesta este doar un efort al dvs. de a diminua importanța acestei forme de relief" este o afirmație care se sprijină pe imaginația cui?--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 decembrie 2023 21:29 (EET)Răspunde
Ah! Am găsit! Primarele fost al Brașovului Gheorghe Scripcaru de de vină, pentru că a semnat un PUG unde scrie "Dealul Tâmpa" :) Dar. e explicabil, omul e din Moldova și vrea să diminueze importanța Brașovului ... :)) --Accipiter Gentilis Q.(D) 19 decembrie 2023 21:36 (EET)Răspunde
„Munții sunt forme de relief care depășesc de regulă 1000 m înălțime, [...]; se adaugă însă și masive și culmi montane aflate la altitudini mai mici, [...]. Predominant munții sunt grupați în lanțuri care se înscriu în foste depresiuni de orogen din lungul zonelor de subducție importante; ele ating lungimi de mii de kilometri [...], au alcătuire geologică variată, văi adânci cu energie de peste 500 m, care separă creste și culmi cu versanți cu pantă mare. Au vechime diferită - cei mai vechi sunt din paleozoic fiind formați dominant din roci cristaline și magmatice iar cei mai noi, din mezozoic și neozoic, au înălțimile cele mai mari și o alcătuire din roci sedimentare, eruptive, cristaline puternic cutate. O categorie aparte o reprezintă masivele muntoase, care sunt părți din munți vechi și foarte vechi (paleozoic). Aceștia au fost nivelați de către agenții externi până la stadiul de peneplenă apoi au fost fragmentați tectonic în numeroase blocuri, unele fiind ridicate chiar la peste 1000 m.”
—idem...

--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 decembrie 2023 21:44 (EET)Răspunde

@Accipiter Gentilis Q., se utilizează denumirea cea mai folosită, conform surselor; ceea ce faceți dvs. prin deduceri și concluzii se cheamă cercetare originală. Gdaniel111 (discuție) 19 decembrie 2023 21:47 (EET)Răspunde
Care e problema că am afirmat că "e drept că ambele caracterizări apar în literatură (deal & munte)" și că Tâmpa aparține masivului montan? Luminați-mă, please!--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 decembrie 2023 21:50 (EET)Răspunde
Omu' vorbeste dupa cum il ajuta ratiunea, si de-aia limba e ceva viu. Sta sus-numitu', deci omu', in caldarea Brasovului (na, uf, iar ma trezesc ca-mi ponegresc orasul preferat!), se uita-n sus, vede o gilma verde la nici 400 m deasupra capului, si ce-si zice el, omu'? Deal îi! Si pina sa dea o fuga de iapa pina-n virf ca sa extrapoleze si sa compare curbele de nivel, izobarele, cumpana apelor subterana cu cea de suprafata, profilul carstic si fragmentarea microseismica, isi baga teodolitul sub pat si se culca.
Somn usor. Arminden (discuție) 19 decembrie 2023 22:18 (EET)Răspunde
Publicați mai multe monografii despre dealul Tâmpa care să fie acceptate și aprobate de către specialiști și astfel, în timp, să convingeți ca această denumire să devină încetățenită și abia apoi se va schimba și pe Wikipedia. Până atunci ați mai scris încă un paragraf de cercetare originală. Wikipedia doar reproduce sursele (pe care le-am prezentat mai sus). Cum au ajuns specialiștii și cei care au scris monografii la acea concluzie nu e treaba noastră. După cum s-a văzut mai sus, denumirea de munte sau deal e una arbitrară în anumite condiții, de aceea ne vom limita doar la ce spun cele mai multe surse de încredere. Gdaniel111 (discuție) 19 decembrie 2023 22:39 (EET)Răspunde

Poreclă: "Orașul coroanei"?![modificare sursă]

E doar traducerea numelui german. Suna a incercare neinspirata de jurnalist de trei lei de a mai varia numele, gen "orasul de la poalele Timpei", sintagma a limbii de lemn folosite de dispecerul din studioul de radio si de reporterul de fotbal "de la fata locului" de-acum 40 de ani si mai bine de cite ori se transmitea direct de la BV. O gaselnita slaba inca mai are mult pina s-ajunga porecla: porecla presupune ceva popularitate reala, si de regula un pic de haz sau admiratie, in orice caz, o subliniere sau exagerare a unei trasaturi. Nimic din toate-acestea la "orașul coroanei". E un fîs cu barba, mult sub baremul cerut de-o porecla. Si noi punem prostiuta asta in capul paginii, gros, peste poza... Romania e campioana la porecle - facatura asta stingace si insipida trage-n jos rau de tot renumele. Zic. Arminden (discuție) 19 decembrie 2023 20:57 (EET)Răspunde

Și New York are porecle. Gdaniel111 (discuție) 19 decembrie 2023 21:33 (EET)Răspunde
Ba si Caracalul. Arminden (discuție) 19 decembrie 2023 21:58 (EET)Răspunde