Sari la conținut

Discuție:Barbu Iscovescu

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 7 ani de Asybaris01 în subiectul Texte fara referinte
Steaua articolelor de calitate Barbu Iscovescu este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
24 februarie 2017 Propunere articol de calitate Promovat
Logo CEE Spring
Logo CEE Spring
Acesta este unul din articolele înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2017, care se referă la un subiect din România, secțiunea Cultură

observ in istoricul paginii ca au aparut informatii false, initial s-a scris ca Barbu Iscovescu ar fi fost primul care a ...desenat (???) primul steag tricolor, apoi ca apare in tabloul lui Costache Petrescu pictura realizata la Craiova. Sper ca aceste erori nu au fost intentionate desi credeam ca tabloul respectiv se bucura de suficienta notorietate.--Adrian Corvin 17 februarie 2007 21:30 (EET)Răspunde

Domnule Leonard Bernstein(Arie Inbar)Va rog sa nu introduceti informatii false in texte. barbu Iscovescu nu a pictat acel tablou si nici nu este reprezentat in acel tablou. Daca dumneavoastra stiti altceva va rog sa va prezentati sursa --Adrian Corvin 18 februarie 2007 19:26 (EET)Răspunde

Si in general, va rog sa va motivatia schimbarii in pagina de discutii a unui subiect ca gestul dumneavoastra sa nu para sfidator--Adrian Corvin 18 februarie 2007 19:33 (EET)Răspunde

Nu ați adus dovezi că informația (introdusă de Dacodava) e falsă. Eu am găsit că e exactă [1]. Leonard 18 februarie 2007 19:43 (EET)Răspunde


Unde ati controlat-o? in acel site care prezinta moda si care nu are nici un fel de credibilitate? eu v-am cerut primul sursa pentru ca era o informatie adaugata.Un pic de sinceritate, va rog. Dumneavoastra ati "controlat" si informatia potrivit careia primul steag tricolar ar fi fost "desenat" de Iscovescu, si acolo ati avut o sursa credibila? Acel tablou este pictat in Craiova de un revolutionar craiovean si reprezenta manifestantii pasoptisti, s-a presupus ca sint membrii guvernului provizoriu sau membri ai clubului revolutionar craiovean.In oricare dintre presup[uneri, Barbu Iscovescu nu apare nici ca autor nici ca personaj in tablou. Pot adauga ca surse atat Isotria Craiovei colectiv de autori 1977 cat si manualele de istorie a românilor. --Adrian Corvin 18 februarie 2007 19:44 (EET)Răspunde

Regret sa va informez ca nu un evreu a fost primul care a pictat un steag romanesc cum ati spus dumneavoastra in prima varianta a articolului. Iar autorul tabloului a "uitat" sa noteze cine erau personajele.Doar ca el a pictat tabloul in Craiova, nu exista dovezi ca ar fi parasit orasul in timpul revolutiei. --Adrian Corvin 18 februarie 2007 19:51 (EET)Răspunde

Vă rog să nu schimbați subiectul discuției (cine apare în tablou). Dacă sunteți din Craiova puteți să citiți asta în Curierul Primăriei Municipiului CRAIOVA Nr 128. Leonard 18 februarie 2007 20:17 (EET)Răspunde

Apare in curierul primariei Craiova ca in tablou era Iscovescu? Ar insemna sa contrazica tocmai cartea(Istoria Craiovei) din care au copiat masiv.Nu este o schimbare de subiect cit timp dumneavoastra ati pus acea informatie falsa in articol.Ati spus ca Iscoveascu a fost primul care a imortalizat tricolorul.Eu va inteleg apropierea de comunitatea evreiasca dar asta nu inseamna sa ne fie rescrisa istoria de catre comunitatea evreiasca --Adrian Corvin 18 februarie 2007 20:28 (EET)Răspunde

Am eliminat informația care nu are referință. Rog ca în cazul în care acea informație este totuși corectă să fie adăugată și să se indice o referință serioasă, nu putem accepta drept surse diverse păreri ale unuia sau altuia. Urmează ca mâine să dăm drept surse discuțiile auzite prin troleu sau la piață? Este jenant. --R O A M A T A 2007 mesaj 23 februarie 2007 00:56 (EET)Răspunde

Informația fără sursă

[modificare sursă]

Sesizand ca informatiile introduse de Leonard Bernstein(Arie Inbar) sunt complet eronate si aberante, am incercat sa le scot compensand cu altceva. Pentru ca nu sunt oltean si nu cunosc bine istoria Craiovei, se pare ca am introdus niste informatii false. Este bine ca au fost facute corecturile de rigoare. Multumesc! Dacodava 15 aprilie 2007 12:54 (EEST)Răspunde

Hiellllp

[modificare sursă]

Boss... vezi la Barbu Iscovescu, cum gasim Kemarly? Unde naiba e localitatea asta? Pe langa Constantinopol as zice. Nu faci tu un sondagiu s-o gasesti? Or fi scris prost papagalii de istorici, yo nu gasesc, papagalul de mine ! Asybaris aport 9 februarie 2017 19:25 (EET)Răspunde

Nu găsii decât nume de persoane,nu și de localitate. O fi scris greșit, că dacă i s-a schimbat numele de curând, numele vechi tot trebuie să apară pe undeva. --Miehs (discuție) 9 februarie 2017 21:57 (EET)Răspunde
No ghine ghine. Pusei si cocoanele la epitaf ca altundeva nu mai aveam unde. Asybaris aport 9 februarie 2017 22:30 (EET)Răspunde
Nici pe Pavel Stamatovici nu-l gasesc. O fi fost vreun popă revolutionar sârb? Asybaris aport 9 februarie 2017 22:37 (EET)Răspunde
Pentu 1 aș risca o întrebare la tr.wiki. E posibil să ca numele inițial să fi fost de fapt compus din "Komār-e" și "ly" să fie un sufix franțuzit/ românizat, sau Kemárly să aibă un echivalent gen Ceamurli(a) - aș căuta denumirea originală a Ceamurliei.
Ceamurli este și în compunerea numelui vechi al unei localități din nord-vesul Bulgariei Jiten, Dobrici (actual - în trecut Bogdali-Ciamurli. Posibil poate ca pe aici pe undeva să se învârtă problema. --Accipiter Q. Gentilis(D) 9 februarie 2017 22:58 (EET)Răspunde
Bey... eu n-am pomenit asa ceva. Cum dracu sa fie astia mari istorici de arta, cu limbaj elevat, si sa fie lipsiti total de cea mai elemntara deontologie asupra numelor si denumirilor de localitati? Atata neglijenta ma lasa masca. Nu numai distinsii de la articolul asta ci si altii pe care i-am citit. Asybaris aport 9 februarie 2017 23:17 (EET)Răspunde
În desenul lui Iscovescu pare scris Kemárly, nu Kemarly. Ca variantă hazardată, aș lua în discuție și grafia cu litere chirilice, deoarece e posibil ca în acele vremuri, omul să fi fost obișnuit să scrie și cu acest tip de grafie.--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 februarie 2017 23:29 (EET)Răspunde
Asa este Soimanule, am modificat in articol, dar nu ajuta nici ca inainte, e mai rau, goagalul nu da niciun rezultat. Asybaris aport 10 februarie 2017 09:43 (EET)Răspunde
O localitate montană din zona Bursei se numește azi Kemaliye. A existat acolo o moschee în secolul al XIX-lea. Accentul și litera „r” sunt însă greu de justificat (Kemaily?). --Pafsanias (discuție) 10 februarie 2017 11:50 (EET)Răspunde
Dacă mărești imaginea, ai să vezi că á nu este chiar 100 % „á”, accentul fiind pus ceva mai la dreapta - aproape deasupra literei următoare, iar „r” nu este chiar „r” - putând fi de fapt un „i” mai chinuit. Cu astea spuse însă, se cheamă că deja intru în domeniul „cercetării originale”. În plus eu nu sunt specialist ci habarnist, așa ca.... --Accipiter Q. Gentilis(D) 10 februarie 2017 12:15 (EET)Răspunde
Pai... si ce e de facut? Mai bagam o incertitudine? E cam greu de gasit surse ptr ea din moment ca exista clar o localitate pe unde smecherul s-a plimbat si a desenat din moment ce a scris pe lucrare. Asybaris aport 10 februarie 2017 12:36 (EET)Răspunde
Nu e cazul să mai fie adăugată vreo incertitudine. Înșiruirea lor este, oricum, destul de lungă. Eu înțeleg că ipotezele de mai sus au doar scopul de a sugera alte direcții de căutare a surselor de încredere (dacă există). Ca să-mi completez cercetarea originală (și mă opresc aici): dacă „șmecherul” obișnuia să transcrie denumirile otomane à la française, nu e exclus ca pe i-ul „chinuit” al lui Accipiter să fi marcat în loc de punct, trema: Kemaïly. Eu, cu vederea mea slăbită, sesizez o ușoară diferență grafologică între grupul „ar” din semnătura Barbu și cel din Kemárly, deși ligaturile sunt aceleași... --Pafsanias (discuție) 10 februarie 2017 13:48 (EET)Răspunde

Realizat

[modificare sursă]

Eu am cam terminat ce am avut de scris depre Barbu Iscovescu. Autorii sunt la Bibliogafie si am selectat principalele comentarii despre biografia artistului. Din toata increngatura de informatii pe care si-au ridicat esafodajul logistic de compunere a biografiei, am luat ceea ce era relevant. Mai sunt cu siguranta si alte elemente care, poate, ar trebui sa fie introduse cum ar fi o lista aproape completa a lucrarilor din mapa de la Academie. Marin Nicolau a facut efortul de a le nominaliza si a spune pe unde au fost ele repartizate prin Romania la licee, scoli de arta, muzee etc. Este o lista destul de consistenta pe care nu am introdus-o pentru ca in majoritatea lor, aceste lucrari au si disparut sau le-au luat cunoscatorii. Cine doreste sa le introduca le gaseste in lucrarea lui Nicolau. De asemenea mai sunt comentarii critice referitoare la pictura si grafica lui Iscovescu, tot la Nicolau, dar care nu are o expunere argumentativa demna de luat in seama, pare a fi facuta de un nepriceput fara un discurs corespunzator pentru a fi amintit. De aceea cred eu, ca cei care i-au urmat nu au amintit nimic din ce a spus el.

In rest, Dan Grigorescu s-a lansat in a scrie un roman fantastic cu expunere de cadre istorice pe care eu nu le-am luat in seama tocmai pentru ca am fost prea defensiv in a crede ceva din ce a scris. Cel mai bine a scris Jianu, care este bineinteles grevat si el de fantastic dand cu leuca in gard in multe dintre cazuri, dar a incercat sa foloseasca si deontologia profesionala. Frunzetti a facut un articol foarte frumos despre izvod, mare parte din el fiind inclus in articolul wikipediei. Nu am avut lucrarea lui Frunzetti de la Lectura suplimentara pentru ca nu am gasit-o pe piata, nici online nici anticariat. Poate ca ea va mai aduce echilibru la subiectul articolului. Cine o are si doreste sa aduca date suplimentare, asta bineinteles DACA acestea exista, il invitam sa ajute la dezvoltarea articolului.

Ca o parere personala, consider ca toata aceasta saga a lui Iscovescu a fost motivata politic in mai toate perioadele ce au trecut de la decesul artistului, si DE ACEEA ea exista in forma asta. Ca sustinere aduc dovada faptului ca in perioada de inceput a promovarii pictorului, majoritatea scrierilor au fost facute de catre evrei si in ultima, din perioada comunista, tot de evrei si doi romani in scopul preamaririi revolutiei din 1848 ca simbol al desteptarii oamenilor oprimati. Nu spun cu scop peiorativ sau antisemit, ci chiar asa a fost. Desigur ca din noianul de afirmatii cum ca Iscovescu ar fi miezul in episodul cu steagul tricolor, eu nu cred nicio iota, si o consider o manipulare care a fost proliferata in scop propagandistic. Am si eu dreptul la o parere.

Cred ca ceea ce a iesit, articolul lui Iscovescu, este echilibrat si nici vorba sa fi bagat ceva de la mine ptr a ataca CO-ul. Mi se pare un articol unic in felul lui, care vorbeste nimic despre nimic, totul bazandu-se pe niste lucrari, putine de altfel, pe care le poti numara pe degetele de la o mana, care au ramas fara drept de negatie in memoria colectiva romaneasca. De aceea, chiar daca imaginea-izvod nu l-ar reprezenta de fapt pe Avram Iancu ci pe Axente Sever, cum spun unii, eu tin sa-i multumesc lui Barbu Iscovescu pentru ca existat, asta din urma fiind o certitudine. Asybaris aport 10 februarie 2017 17:15 (EET)PS. Daca se mai identifica ceva ce trebuie introdus spuneti si ma voi implica.Răspunde

Am pus la „Lectură suplimentară” Oprescu, Gh., Grafica românească în secolul al XIX-lea, Vol. I, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942, pp. 26-31. Poate scrie ceva în plus pe acolo, deși cu siguranță cartea lui Marin Nicolau din 1939 este mai bogată în informații.--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 februarie 2017 19:20 (EET)Răspunde

Daca poti scoate textul de acolo si mi-l dai mă ocup eu sa vad ce-i relevant. Eu nu vad nimc acolo decât doua imagini pe care le-am încărcat deja la commons. Asybaris ................. Am reusit. Asybaris aport 10 februarie 2017 20:06 (EET)Răspunde

M-am uitat, nu e nimic de luat. Este deja in text o referinta la pg. 29. Se poate vedea ca si Oprescu are elemente personale in abordarea unor episoade deja scrise in articol. Fiecare a simtit nevoia de a-si aduce o contributie in plus. Si tot asa... preia unul dupa altul, ba mai pun si referinte care par credibile daca nu ai cu ce compara si asa se face o poveste noua. Tipic teoriei conspiratiei. Asybaris aport 10 februarie 2017 20:31 (EET)Răspunde

Texte fara referinte

[modificare sursă]

Sunt texte fara referinte, indeosebi la capitolul Incertitudini. Ele sunt de obicei concluzii logice ale controverselor si contradictiilor dintre diferiti biografi. Comentariile sunt verificabile in bibliografia articolului si DECI - nu sunt cercetare originala. Nu am pus referinte deoarece acestea se regasesc in multe pagini ale bibliografiei si este destul de complicat de a pune asa ceva tinand cont de amploarea documentatiei. Referintele puse in text sunt la pagini exacte din surse si deci ele ar trebui sa fie exhaustive si la textele nereferentiate. Cine contesta cele scrise privind logica concluziilor este liber sa le modifice daca are surse care contesta cele scrise in articol. Daca exista asemenea surse, este binevenit sa faca demersurile de actualizare a articolului, bineinteles cu o prealabila notificare in aceasta pagina de discutii. Daca eu, autorul actual al textului, nu voi mai fi activ pe wikipedia, initiatorul actualizarii va purta discutii cu alti contribuitori ai enciclopediei. Actualizarea informatiilor vor putea fi facute cu intrunirea consesului privitor la modificarile dorite a fi aduse. Asybaris aport 28 aprilie 2017 11:32 (EEST)Răspunde