Delta Nilului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Delta Nilului văzută de pe orbita Pământului

Delta Nilului este una dintre cele mai mari delte din lume, care se întinde de-a lungul Mării Mediterane pe o distanță de 240 km, de la Alexandria până la Port Said. Delta s-a format pe locul unui golf marin dispǎrut, prin umplerea treptatǎ a acestuia cu sedimentele fluviale, și are forma unei flori de lotus.

Nilul un simbol al renaşterii şi vieții eteme pentru egiptenii din antichitate, a fost din timpuri imemoriale seva vieții ținutului lor. Vāzute de sus, fluviul și malurile sale apar ca o lungă läşie verde şerpuind prin deşertul arid. Această fäşie este insuşi Egiptul creat de mărinimia Nilului care a făcut posibilă inflorirea uenia dintre marile civilizaţii ale lumii. Considerat de la cel mai indepărtat izvor, Nilul, cu 6671 km este cel mai lung fluviu din lume. Cele două izvoare gemene se află în inima Africii, Nilul Alb izvorăşte de dincolo de lacul Victoria și curge spre nord.până la Khartoum, in Sudan,unde se uneşte cu Nilul Albastru, mai scurt dar mai năvalnic. Acolo unde cle se întâlnesc,se poate vedea confluenta dintre apele albăstrii ale Nilului Albastru şi cele Imipezi.de un verde palid ale Nilului Alb, De la Khartoum, fluviul curge spre nord până la Cairo, unde se desparte in două brațe.unul care se varsă in Marea Mediterană la Damietta la 40 de mile de Port Said;altul care curge spre Rashid (pe numele vechi Rosetta). Între aceste două brațe se întinde Delta Nilului 24.000 km pătrați de pământ agricol creat de bogatele depuneri aluvionare. Delta fluviului sacru al vechilor egipteni este cea mai cunoscută şi mai studiată deltă din

lume. Din punct de vedere geo-morfologic, Delta Nilului este considerată o "deltă arcuită", datorită formei sale specifice. Deoarece, în urma construirii barajului de la Asswan, delta nu mai primeşte aportul anual de nutrienți și sedimente, pământul câmpiilor inundabile este din ce in ce mai steril, in prezent agricultorii fiind obligaţi să folosească cantităţi mari de fertilizatori chimici. Ceea ce, evident nu duce decât la poluare şi răspândirea fenomenului de eutrofizare

Istorie[modificare | modificare sursă]

Delta Nilului și o furtunǎ de nisip în Deșertul Libian

Cunoscutǎ prin fertilitatea sa înaltǎ delta din cele mai vechi timpuri a avut un rol de neprețuit pentru bunăstarea economică a Egiptului. În afară de Cairo și Alexandria, în deltǎ au fost situate multe orașe antice, precum: Avaris, Sebennytos, Tanis, Sais, Pelusium, Bubastis și Kanob.

Floră și Faună[modificare | modificare sursă]

Delta Nilului este un areal cu o mare varietatea de vietǎți, aici crește nufărul de Nil si celebra trestie de papirus. Câteva sute de specii de păsări de apă iernează aici, printre care și cea mai mare concentrație de pescăruși pitici din lume. Alte specii de păsări des întâlnite sunt egretele, ibișii si stârcii. Tot aici trǎiesc multe broaște țestoase, manguste și varani de Nil. În Antichitate se întâlneau și crocodili, hipopotami, elefanți, leoparzi si lei, dar, în prezent, toate aceste specii au dispǎrut de aici cu desǎvârșire.

Populație[modificare | modificare sursă]

Delta Nilului noaptea, se evidențazǎ suprapopularea acesteia

Delta Nilului este și astǎzi, la fel ca în Antichitate, grânarul Egiptului și singura speranțǎ pentru agricultura din aceastǎ țară deșertică. Din acest motiv, circa 85% din populația Egiptului, adicǎ peste 70 de milioane de oameni, traiește în Delta Nilului. Ne incluzând marile orașe, densitatea populației, în delta Nilului depășește 1.000 de persoane pe km². Alexandria este cel mai mare oraș din deltǎ, are o populație de 4 milioane de locuitori. Alte orașe importante din deltǎ sunt: Shubra El-Kheima, Port Said, El-Mahalla El-Kubra, Mansoura, Tanta și Zagazig[1].

Schimbări climatice[modificare | modificare sursă]

Mai mult de jumătate din Delta Nilului, precum și orașul Alexandria, sunt în pericol de eroziune din cauza creșterii nivelului apei mării, pe fondul încălzirii globale. Delta Nilului este în pericol de a fi înghițită de apele Mării Mediterane, care se vor înălța între 30 cm și 1 metru în acest secol. Specialiștii estimează că în anul 2550, delta străvechilor faraoni va dispărea fără urmă.

Legǎturi externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ City Population website, citing Central Agency for Public Mobilisation and Statistics Egypt (web), accessed 11 April 1998.