Papirus
Papirusul este un material asemănător hârtiei, produs din planta Cyperus papyrus, pe care se scria în perioada Antichității, în special în Egipt.
Prelucrarea papirusului de către egipteni
[modificare | modificare sursă]Papirusul a rămas suport esențial al cărții în Egipt și s-a răspândit în lumea greacă și în Imperiul Roman. Egiptul a monopolizat producția și a păstrat secretele fabricării papirusului din trestia care creștea în mlaștinile din delta Nilului. Pentru a se obține hârtia, măduva plantei era extrasă și împărțită în mai multe fâșii foarte subțiri. Aceste fâșii se suprapuneau în două straturi, unul orizontal și celălalt vertical. Se obținea astfel un fel de împletitură, care era apoi presată și uscată la soare. După aceste prelucrări rezulta o hârtie suficient de netedă, eventualele asperități erau nivelate cu piatră ponce sau cu scoici. Fragmentele, odată lipite împreună, alcătuiau o fâșie lungă din care se obțineau foi cu diferite lungimi. Foile, în funcție de necesități și pentru a putea fi folosite, erau rulate.[1] [2] Papirusurile care ne-au parvenit nu reprezintă decât o infimă parte a celor care au existat. Aproape toate provin din Egipt, unde condițiile climatice au ușurat păstrarea lor.[3][4]
Potrivit descoperirilor arheologice, cartea din papirus se prezenta sub forma unui sul alcătuit din foi lipite unele în continuarea celorlalte, adesea în număr de zece, prinse pe bețe de lemn sau de fildeș.[2]Lungimea medie a unui sul era de la 6 până la 10 metri, dar papirusul Harris (cronică a domniei lui Ramses al III-lea) depășește 40 de metri. Cartea se desfășura orizontal; ea era împărțită în coloane verticale și aproape întotdeauna scrisă pe o parte, cea a sensului orizontal al fibrelor. Titlul se găsea la sfârșit, uneori în interior sau pe o etichetă atârnată de cilindrul care înfășura sulul. Cea mai mare parte a cărților din papirus care ne-au rămas din vechiul Egipt au fost găsite în morminte; lângă corpuri se depuneau texte sacre, rugăciuni, pentru a proteja sufletele defuncților în peregrinările lor; aceasta este originea „Cărții morților”, cunoscută chiar de la începutul celui de-al II-lea mileniu. Acest text, devenit tradițional, era fabricat în serie de către preoți. Exemplarele erau mai mult sau mai puțin ilustrate, după calitatea defuncților cărora le erau destinate.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]
Text scris pe papirus
Fonte Aretusa din Siracuza, Sicilia (singurul loc din Europa unde crește planta Cyperus papyrus din care este produs papirusul)
 | Acest articol referitor un material este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa |
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Lyons, Martyn (). Istoria cărţilor. Bucureşti: ART. p. 21.
- 1 2 „Istoria fascinantă a cărţii, de la tăbliţele din argilă şi pergament din piele de animale la e-reader. Biblia, prima carte tipărită din lume”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ↑ admin (). „PAPIRUSUL - ISTORIE ȘI FABRICARE” (în engleză). Discovery Blog. Accesat în .
- ↑ „Scurtă istorie a hârtiei. De la papirus la E-paper”. Aleph News. . Accesat în .