Cele zece porunci (film din 1956)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
The Ten Commandments
The-Ten-Commandments-1956-Paramount.jpg
Rating.gif
Titlu originalThe Ten Commandments
Gendramă
film bazat pe un roman[*]
film de aventuri[1]
film istoric[*][1]  Modificați la Wikidata
RegizorCecil B. DeMille
ScenaristÆneas MacKenzie
Jesse L. Lasky, Jr.
Jack Gariss
Fredric M. Frank
Bazat pePillar of Fire de
Joseph Holt Ingraham
On Eagle's Wings de
A.E. Southon
Prince of Egypt de
Dorothy Clarke Wilson
ProducătorCecil B. DeMille
Henry Wilcoxon
DistribuitorParamount Pictures
StudioParamount Pictures  Modificați la Wikidata
Director de imagineLoyal Griggs
MontajAnne Bauchens
MuzicaElmer Bernstein
NaratorCecil B. DeMille
DistribuțieCharlton Heston
Yul Brynner
Anne Baxter
Edward G. Robinson
Yvonne De Carlo
Debra Paget
John Derek
Premiera5 octombrie 1956 (1956-10-05)
Durata220 minute
ȚaraStatele Unite ale Americii
Locul acțiuniiAfrica  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
PremiiNational Film Registry
Academy Award for Best Special Effects[*][[Academy Award for Best Special Effects |​]]  Modificați la Wikidata
NominalizăriPremiul Oscar pentru cea mai bună imagine (color)[*]
Premiul Oscar pentru cel mai bun montaj
Premiul Oscar pentru cele mai bune costume într-un film color[*]
Premiul Oscar pentru cel mai bun film
Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri într-un film color[*]
Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj sonor
Academy Award for Best Special Effects[*][[Academy Award for Best Special Effects |​]]  Modificați la Wikidata
Buget13,5 milioane $[2]
Încasări80.000.000 $[2]
Website oficialhttp://www.paramount.com/movies/ten-commandments  Modificați la Wikidata
Prezență online
site web oficial
Internet Movie Database
Rotten Tomatoes
AlloCiné
Allmovie
MovieMeter
Elonet
Scope
ČSFD
Kinopoisk
The Movie Database
TV.com
elFilm
cine.gr
elCinema.com
PORT.hu
Pentru alte sensuri, vedeți Cele zece porunci (dezambiguizare).

Cele zece porunci (1956) (denumire originală The Ten Commandments) este un film epic american care prezintă povestea biblică a Exodului, în care Moise, un prinț egiptean de origine ebraică, devine conducătorul sclavilor evrei prin deșert. Filmul, produs de Paramount Pictures în VistaVision la 5 octombrie 1956, a fost regizat de Cecil B. DeMille[3] și în rolul principal interpretează Charlton Heston. În alte roluri interpretează actorii Yul Brynner (ca fratele adoptiv al lui Moise, faraonul Rameses al II-lea), Anne Baxter (ca Nefretiri), Edward G. Robinson (ca Datan), Yvonne De Carlo (ca Sefora), Debra Paget (ca Lilia) și John Derek (ca Iosua).

Filmul se bazează pe romanul din 1949 Prințul Egiptului (Prince of Egypt) de Dorothy Clarke Wilson,[4] romanul din 1859 Stâlpul de foc (Pillar of Fire) de J. H. Ingraham,[5] romanul din 1937 Pe aripile vulturului (On Eagle's Wings) de A. E. Southon[6] și Cartea Exodului din Biblie.

Conține unul dintre cele mai mari decoruri exterioare create vreodată pentru un film. Este o refacere a prologului filmului omonim din 1923 de asemenea regizat de Cecil B. DeMille.[7]

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

După ce a auzit despre profeția apariției unui eliberator evreu, faraonul Ramses I al Egiptului ordonă moartea tuturor bărbaților evrei nou-născuți. Iochebed își salvează fiul cel mic, punându-l într-un coș și lăsându-l să plutească pe Nil. Bithia, fiica recent văduvă a faraonului Ramses (și sora viitorului faraon Seti I), găsește coșul și decide să adopte băiatul, deși servitoarea ei, Memnet, recunoaște că acesta este evreu. Bithia îl numește pe prunc Moise.

Prințul Moise crește pentru a deveni un general de succes, câștigând un război cu Etiopia cu care face o alianță. Moise și Nefretiri se îndrăgostesc, dar ea trebuie să se căsătorească cu următorul faraon pentru a păstra linia regală. În timp ce lucrează la construirea unui oraș pentru jubileul faraonului Seti I, Moise îl întâlnește pe cioplitorul în piatră Iosua, care îi vorbește despre Dumnezeul ebraic. Moise salvează o femeie în vârstă de la a fi zdrobită, fără să știe că este mama lui biologică, Yochabel, iar apoi Moise îl mustră pe supraveghetorul egiptean Baka.

Moise reformează tratamentul sclavilor în cadrul proiectului, dar prințul Ramses, fratele adoptiv al lui Moise și fiul lui Seti, îl acuză de planificarea unei revolte. Moise spune că își face lucrătorii mai productivi, făcându-l pe Ramses să se întrebe dacă Moise este omul pe care evreii îl numesc Eliberatorul.

Nefretiri află de la Memnet că Moise este fiul unor sclavi evrei. Ea o ucide pe Memnet, dar îi dezvăluie povestea lui Moise după ce acesta găsește bucata de pânză levită în care a fost înfășurat când era copil, pe care Memnet a păstrat-o. Moise o urmărește pe Bithia până la casa lui Iochebed, unde își întâlnește mama biologică, fratele Aaron și sora Miriam.

Moise află mai multe despre sclavi lucrând alături de ei. Nefretiri îl îndeamnă să se întoarcă la palat, ca să-și poată ajuta poporul când va deveni faraon, lucru cu care este de acord după ce va îndeplini o ultimă sarcină. Moise îl salvează pe Iosua de la moarte ucigându-l pe Baka, spunându-i lui Iosua că și el este evreu. La mărturisire, fără știrea lor, este martor supraveghetorul evreu Datan, care apoi îi spune prințului Ramses pentru a fi recompensat cu funcția de guvernator. După ce a fost arestat, Moise explică faraonului că nu este el Eliberatorul, dar ar elibera sclavii dacă ar putea. Seti I îl declară apoi pe prințul Ramses unicul său moștenitor, iar Ramses îl alungă pe Moise în deșert. În acest moment, Moise află de moartea mamei sale.

Moise străbate deșertul până la o fântână din Medan.[8] După ce a apărat șapte surori de amaleciți, Moise este găzduit de tatăl fetelor, Ietro, un șeic beduin, care se închină Dumnezeului lui Avraam. Moise se căsătorește cu fiica cea mare a lui Ietro, Sefora. Mai târziu, îl găsește pe Iosua, care a scăpat de munca grea impusă evreilor din Egipt. În timp ce stă de pază, Moise vede un ciudat tufiș aprins pe vârful Muntelui Sinai și aude glasul lui Dumnezeu. La cererea lui Dumnezeu, Moise se întoarce în Egipt pentru a-i elibera pe evrei.

Moise vine înaintea lui Ramses, acum faraonul Ramses al II-lea, pentru a cere ca sclavii să fie eliberați, transformându-și toiagul de la Dumnezeu într-o cobră. Iane face același truc, dar șarpele lui Moise îl înghite pe cei doi ai lui. Ramses interzice ca să mai fie furnizate paie evreilor pentru a face cărămizi. Nefretiri îl salvează pe Moise de la moartea cu pietre din mâinile evreilor.

Încep cele zece plăgi ale Egiptului. Moise transformă râul Nil în sânge la o sărbătoare a zeului Chnum și provoacă grindină care arde peste palatul faraonului. Moise îl avertizează că următoarea plagă care va cădea asupra Egiptului va fi cea rostită chiar de Faraon. Înfuriat de plăgi, Ramses ordonă ca toți primii născuți evrei de sex masculin să moară, dar îngerul morții îi ucide pe toți primii născuți ai Egiptului, inclusiv copilul lui Ramses cu Nefretiri. Disperat de pierderea moștenitorului, faraonul îi exilează pe evrei, care încep Exodul din Egipt.

După ce a fost batjocorit de Nefretiri, Ramses poruncește adunarea carelor de luptă și îi urmărește pe evrei până la Marea Roșie. Moise cu ajutorul lui Dumnezeu îi oprește pe egipteni cu un stâlp de foc și desparte apele din Marea Roșie. După ce evreii ajung în siguranță pe celălalt mal, Moise dărâmă zidurile din apă, înecând armata egipteană. Ramses devastat se întoarce cu mâna goală la Nefretiri, afirmând că acum îl recunoaște pe zeul lui Moise ca Dumnezeu adevărat.

Moise urcă din nou pe munte împreună cu Iosua. El primește cele zece porunci ale lui Dumnezeu pe două tăblițe din piatră. Între timp, Datan nerăbdător spune poporului că Moise a murit și îl forțează pe Aaron să construiască ca idol un vițel din aurul luat din Egipt. Începe o saturnalie sălbatică și o orgie decadentă este organizată de majoritatea evreilor.

După ce Dumnezeu îi spune lui Moise despre evreii căzuți în desfrânare, Moise coboară de pe munte împreună cu Iosua. Înfuriat la vederea evreilor desfrânați, Moise îi consideră pe evrei nevrednici și aruncă tăblițele în vițelul de aur, care explodează, ucigând pe cei răi și făcându-i pe ceilalți să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani. Mai târziu, un Moise în vârstă îi conduce pe evrei spre Canaan. Cu toate acestea, el nu poate ajunge pe Pământul Făgăduinței din cauza unei neascultări anterioare față de Domnul. În schimb, el îl numește pe Iosua drept conducător și își ia rămas bun de la evrei de pe Muntele Nebo.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Česko-Slovenská filmová databáze 
  2. ^ a b The Ten Commandments, Box Office Information. The Numbers. Retrieved 14 aprilie 2012.
  3. ^ „The Ten Commandments”. Turner Classic Movies. Atlanta: Turner Broadcasting System (Time Warner). Accesat în . 
  4. ^ Wilson, Dorothy Clarke (). Prince of Egypt (ed. 1st). London: Westminster Press. ISBN 978-1938659034. 
  5. ^ Ingraham, J.H. (). The Pillar of Fire (ed. Release). India: Palala Press. ISBN 978-1340906429. 
  6. ^ Southon, A.E. (). On Eagles' Wings. Oxford: Lowe and Brydone. OCLC 1436234. 
  7. ^ "A Close Call for Mr. De Mille". Life. November 12, 1956. p. 115. Retrieved September 5, 2013.
  8. ^ Geneza 25
  9. ^ sclavă ebraică care îl iubea pe Iosua
  10. ^ „Riselle Bain: Called by the spotlight”. Sarasota Herald-Tribune. Sarasota, Florida: New Media Investment Group. . Arhivat din original la . Accesat în . When legendary director Cecil B. DeMille was screening schoolchildren for the role of Moses' older sister Miriam, he asked Riselle Bain if she could recite a poem from memory... Bain completed all four verses of "Daffodils", and that's the short version of how she wound up in the 1956 classic The Ten Commandments... She would likely have introduced herself - Babette, her second name, which is how she is credited in the DeMille film and her other Hollywood endeavors.  (front page newspaper story with video, Sarasota, Florida) Photo - Miriam Arhivat în , la Wayback Machine..

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cele zece porunci
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Cele zece porunci (film din 1956).

Vezi și[modificare | modificare sursă]