Bratca, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bratca
—  Sat  —
Bratca
Bratca
Bratca se află în România
Bratca
Bratca
Bratca (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°55′45″N 22°36′20″E / 46.92917°N 22.60556°E / 46.92917; 22.6055646°55′45″N 22°36′20″E / 46.92917°N 22.60556°E / 46.92917; 22.60556

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bihor county CoA.png Bihor
Comună Bratca

SIRUTA 27695
Atestare 1435

Altitudine 381 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 1.569 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 417080
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bratca (în maghiară Barátka) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar in anul 1435. La inceput se numea Brata. Din vechi documente aflam ca pe la anul 1470 iobagii romani apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stapanirea familiei Bánffi de Losonc, au defrisat cateva hectare de padure si au infiintat un sat nou, Wybrathka. Prin urmare, cu siguranta satul Bratca dateaza din prima jumatate a sec. XV. Aceasta asezare a fost dintotdeauna un sat romanesc. Dintr-un recensamant facut in anul 1552 rezulta ca aici era un satuc cuprinzand trei porti proprietate a familiei Dragffi. La 1604 turcii cuceresc orasul Oradea si se intind pe valea Crisului Repede, spre Salonta, spre Beius, in final au ocupat toata Crisana. Aceasta stapanire a tinut pana la 1692. La 1712-1713 Bratca apartinea fiscului regal, iar in anii 1719-1720 este stapanita de George Banffy. In anul 1773 Bratca figureaza intre comunele romanesti din plasa Oradea avand si doua mori de apa. La 1851 Bratca era "sat valah" in circumscriptia nobila a Borodului, cu peste 300 de locuitori "de credinta veche" si cu "biserica-mama". Din marele Dictionar intocmit de Dr. C. Diaconivich rezulta ca la sfarsitul secolului XIX Bratca avea 276 de case cu 1225 de locuitori din care 1227 romani greco-ortodocsi iar 28 erau maghiari. Se mentioneaza, de asemenea, existenta unei biserici din lemn, "scoala in regula" cu un teritoriu de 4647 jugare, cu paduri seculare, "indistrie de casa si de lemn, prasire de vite, pomarit". Exista deja din 1870 statie de cale ferata precum si oficiu telegrafic si postal.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Bratca
Pârâul Boiului
  • Pestera cu apa din Tipleoaia

Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stang al Crisului Repede in coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apa. Este sapata in calcare jurasice si nu dispunne de formatiuni de stalactite si stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu si o aschie obsidiana. Intrarea are 4m inaltime, destul de bine luminata.

  • Pestera Campu Ciunii

Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de firul vaii, se deschide o pestera putin adanca intr-un perete inalt de stanca. Localnicii ii mai spun "Pestera colorata". In apropriere se afla locul numit Preluca Ciunii.

  • Pestera Deli Sferli

Este situata in catunul Tipleoaia, in apropriere de Pestera cu apa sau Pestera Marzu, este mai mult o grota.

  • Pestera de la Sancuta din Poiana Bratca

Este cunoscuta din anul 1985 si are o lungime de peste 4 km, ocupand locul 9 intre Pesterile din muntii Apuseni. Se gaseste intre Valea Rusului si Valea Boiului in catunul Poiana Bratca. Galeria are o denivelare de 295 m de la suprafata, din acest punct se situeaza pe locul 2. Este accesibila doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea cobori. De la suprafata traseul urmeaza cateva puturi pana la galeria in plan orizontal care devine destul de spectaculoasa prin formatiuni de stalactite si stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune si cascade, una dintre aceste caderi de apa fiind de 15 m inaltime.

  • Rezervatia fosiliera de la Valea Crisului

In satul Valea Crisului se gaseste o interesanta zona de atractie pentru vizitatori prin asa-numitele "calcare cu hipuriti", animale apartinand genului lamelibranhiatelor care au trait in cretacicul superior si care s-au pietrificat in decursul miilor de ani. Pe o suprafata de cateva hectare, la iesirea din sat spre Piatra Craiului, incadrat de Paraul Negru si afluetul sau din stanga, Paraul Gavrilos, partea superioara a Valenegrutii, acest zacamant de calcare a fost decalarat monument al naturii si este ocrotit de leg e. Localnici il numesc "La Pietrele de Moara".

  • Cheile Bratcutei

In aval in locul in carea Valea Rusului este preluata de apele Bratcutei, pe o distanta de 5 km, se desfasoara intr-un peisaj pitoresc, Cheile Bratcutei. Se caracterizeaza printr-o bogata vegetatie arboricola.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Groze, Bratca: arheologia unei civilizatii rurale, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2009