Claudius Florimund Mercy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Contele Mercy)
Salt la: Navigare, căutare
Claudius Florimund Mercy
Claude Florimond de Mercy.jpg
Claudius Florimund Mercy
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Longwy, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Parma, Ducatul Parmei[*] Modificați la Wikidata
Înmormântat Reggio Emilia Cathedral[*] Modificați la Wikidata
Ocupație ofițer Modificați la Wikidata
Activitate
Gradul general
Bătălii / Războaie Războiul Succesiunii Spaniole
Claudius Florimund Mercy

Claudius Florimund de Mercy cunoscut și sub numele Contele Mercy (n. 1666, Martin Fontaine, în Longwy regiunea Lorena; d. 29 iunie 1734, căzut în bătălia pentru castelul Crocetta, în apropiere de Parma) a fost un feldmareșal imperial. In anul 1700 e consemnat Claudius Florimund Mercy ca domni de Fontoy, Looten si Schöndorf[2]. Tatäl lui a fost ridicat in 23 Septembrie 1686 in rangul de Baron.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Bunicul lui a fost Francois Comte de Mercy, nascut in Longwy, Lorena, murit 3 Aug. 1645, fost general in armata bavarezä si apoi in armata imperialä austro-ungarä. Pärintii sint, Comte Pierre Ernest de Mercy (1641–1686) si Marie Christiane d'Allamont[2]. Florimund Claudius de Mercy nu a avut copii. El a adoptat doi copii de neam indepärtat, care i-au prelaut titlul "de Mercy", Antoin Mercy d'Argenteau murit 1676 si fratele lui, Florimond Claude Mercy d'Argenteau (1727-1794), mosteniind averea.

Activitate istoricä[modificare | modificare sursă]

A activat ca general în armata lui Eugeniu de Savoia și ca comandant militar și președintele administrației imperiale a Banatului (între 1716 - 1734), menținându-se astfel influenta armatei in cadrul administrației. In 15. Aprilie 1718 a fost numit, prin decret imperial ca general comandant al Banatului. In 29 iunie 1734, căzut mort în bătălia pentru castelul Crocetta, în apropiere de Parma. Este înmormântat în catedrala din Reggio Emilia (Italia).

După lupta de la Zenta a primit in 1697 gradul de Maior. A luptat in bătălia de apărare a Vienei contra invaziei otomane din 1683, in Ungaria (1684–90), in Italia (1701) cu decorație, in 1702 a comandat un regiment de Cuirasieri pe Rin, a luptat împotriva invaziei franceze a Rhenaniei, in 1701-1702 a ajuns la Cremona prizonier ai armatei franceze, fiind numit apoi Locotenent-Feldmareșal. A eliberat in 1706 localitatea Landau (Palatin) de sub ocupație franceză. In lupta contra otomanilor din 1716 a contribuit la victorie, acoperind asediul Timișorii in 1716 si a luat parte la asediul Belgradului in 1717 cu decorație, a fost comandant in 1718 in războiul dintre Austria si Spania in Sicilia. In 1719 a devenit general comandant in Italia. Din 1720 Guvernator administrativ al Banatului unde si-a făcut renume in reconstrucția si cultura Banatului. In 1733 ca Feldmareșal a preluat comanda supremă a armatei imperiale in Italia. Acolo el a murit in 29 Iunie 1734 la un atac asupra castelului fortificat Crocetta in apropiere de Parma.

Monument[modificare | modificare sursă]

În 3 august 2009, cu ocazia zilei Timișoarei, a fost dezvelit un bust al său, situat în Parcul Central.

Edificii construite de contele Mercy[modificare | modificare sursă]

Imagini cu edificiile respective pot fi găsite pe pagina Direcției de Monumente Istorice Timișoara, la secțiunea "Arhitectură", poziția 130 respectiv 170.

Note bibliografice[modificare | modificare sursă]

[2]

  1. ^ "Claudius Florimund Mercy", Gemeinsame Normdatei, accesat la 16 octombrie 2015 
  2. ^ Pierre Napoléon Célestin Charles Auguste Kessel, Livre d'or de la noblesse Luxembourgeoise, ou, Recueil historique, chronologique, généalogique & biographique des familles nobles du Luxembourg ancien & moderne, S.4, Digitalisat Stammbaum Christiane d'Allamont

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Pierer's Universal-Lexikon, Band 11. Altenburg 1860, S. 146-147
  • Meyers Großes Konversations-Lexikon, Band 13. Leipzig 1908, S. 628-629


Legături externe[modificare | modificare sursă]