Sari la conținut

Boabe de grâu (revistă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Boabe de grâu (revistă)
Informații generale
EditorEmanoil Bucuța
Data fondăriimartie 1930
Încetarea aparițieidecembrie 1934
Prezență online


Boabe de grâu a fost o revistă culturală românească care a apărut între anii 1930 și 1934.

Fondată în martie 1930 de scriitorul român Emanoil Bucuța, Boabe de grâu a fost tipărită la București sub conducerea Direcției Educației Poporului, Institutului Social Român și Monitorului Oficial.[1] Bucuța fusese anterior redactor al revistei de cultură Graiul românesc din 1927 până în 1929.[2]

Boabe de grâu a apărut lunar între martie 1930 și decembrie 1934. Revista conținea articole culturale și istorice pe subiecte locale din România, inclusiv despre cultura minorităților etnice (germani,[3] maghiari, bulgari, evrei, turci ș.a.). O mare parte din conținutul său se axa pe arheologie, religie, arhitectură, etnografie, geografie, istoria artei, educație, arta contemporană și istoria social-politică a României. Conținea, de asemenea, articole pe subiecte din afara României sau articole scrise de străini despre România și a inclus frecvent articole traduse în română din alte limbi. În plus, a serializat romane scrise de autori neromâni, precum Kálmán Mikszáth,[4] Iordan Iovkov[5] și Borisav Stanković.[6] Revista a fost ilustrată cu fotografii, lucrări de artă veche sau contemporană și ilustrații comandate. Boabe de grâu promova pluralismul cultural al României. A conținut frecvent articole scrise de (sau despre) artiste și scriitoare.[7][8][9]

Printre colaboratorii revistei (cu texte și desene) s-au numărat regina Maria a României,[8] Julius Teutsch,[3] Henri H. Stahl,[10] Grigore Antipa,[11] Alexandru Busuioceanu,[12] Ioan Bianu,[13] Nicolae Iorga,[14] Jean Bart,[15] Gala Galaction,[16] Anastase Demian,[17] Iosif Iser,[18] Ion Theodorescu-Sion,[19] Milița Pătrașcu,[7] Nicolae Tonitza,[16] Boris Caragea[6] ș.a.

Ultimul număr a apărut în decembrie 1934.[20]

  1. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (mai 1932). „Coperta”. Boabe de grâu. III (5). 
  2. ^ „Periodice”. Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Accesat în . 
  3. ^ a b Teutsch, Julius (martie 1933). „Muzeul săsesc al Țării Bârsei”. Boabe de grâu. IV (3): 138–146. 
  4. ^ Mikszath, Coloman (). „Săliștencele (III)”. Boabe de grâu. III (1-2): 39–51. 
  5. ^ Iovcov, Iordan (mai 1932). „Nopți la hanul din Antimovo”. Boabe de grâu. III (5): 166–175. 
  6. ^ a b Stancovici, Borisav (decembrie 1934). „Sânge stricat”. Boabe de grâu. V (12): 754–759. 
  7. ^ a b „Cronica”. Boabe de grâu. IV (3): 184–185. martie 1933. 
  8. ^ a b Maria, Regina (noiembrie 1930). „Stella Maris. Cea mai mică biserică din țară”. Boabe de grâu. I (9): 515–524. 
  9. ^ Rădulescu-Pogoneanu, Elena (decembrie 1934). „Școala centrală de fete din București”. Boabe de grâu. V (12): 705–753. 
  10. ^ Stahl, Henri H. (martie 1933). „Un sat din Transilvania: Drăgușul”. Boabe de grâu. IV (3): 147–154. 
  11. ^ Antipa, Gr. (). „Marea noastră”. Boabe de grâu. III (1–2): 1–22. 
  12. ^ Busuioceanu, Al. (mai 1932). „Colecția regală de pictură”. Boabe de grâu. III (5): 129–146. 
  13. ^ Baniu, Ion (martie 1930). „Academia română și biblioteca ei”. Boabe de grâu. I (1): 1–10. 
  14. ^ Iorga, Nicolae (octombrie 1930). „Liga culturală”. Boabe de grâu. I (8): 451–456. 
  15. ^ Bart, Jean (martie 1930). „Casele Naționale”. Boabe de grâu. I (1): 30–34. 
  16. ^ a b Galaction, Gala (martie 1930). „Cumpăna părintele Teodorit”. Boabe de grâu. I (1): 35–37. 
  17. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (noiembrie 1930). Boabe de grâu. 
  18. ^ Iser, Iosif (martie 1933). „Transilvăneni”. Boabe de grâu. IV (3): Cover. 
  19. ^ Xenopoulos, Grigorios (martie 1933). „Stânca roșie (II)”. Boabe de grâu. IV (3): 155–168. 
  20. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (decembrie 1934). Boabe de grâu. p. 1. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]