Sari la conținut

Hărnicești, Maramureș

47°46′55″N 23°53′11″E / 47.78194°N 23.88639°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hărnicești
  sat  
Biserica de lemn din Hărnicești
Biserica de lemn din Hărnicești
Hărnicești se află în România
Hărnicești
Hărnicești
Hărnicești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°46′55″N 23°53′11″E ({{PAGENAME}}) / 47.78194°N 23.88639°E47.78194; 23.88639

Țară România
Județ Maramureș
ComunăDesești

SIRUTA107993
Atestare[1] Modificați la Wikidata

Populație (2021)[2]
 - Total499 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437136

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hărnicești

Hărnicești este un sat în comuna Desești din județul Maramureș, Transilvania, România.

Prima atestare documentară: 1360 (Hwrniachfalwa). [3]

Etimologia numelui localității: din n. grup hărnicești < supranumele Harnic(ul) (< apelativul harnic „care muncește mult" < sl. *harĭnŭ + suf. -nikŭ) + suf. -ești. [4]

Oiconimul ar putea deriva dintr-un supranume Harnic, Harnicul (< apelativul harnic “care muncește mult” < sl. *harĭnŭ + suf. -nikŭ), așa cum a opinat Nicolae Iorga: “Nume românesc, singurul adevărat și serios, vine, nu de la hărnicia locuitorilor (...), ci de la un Harnicul oarecare, strămoș cu adevărat harnic”[5] Acesta putea fi întemeietorul satului sau doar un voievod local, care a contribuit decisiv la dezvoltarea edilitară a așezării.[6]

La recensământul din 2011, populația era de 542 locuitori. [7]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Tradiții meșteșugărești

[modificare | modificare sursă]

La Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca există un complex meșteșugăresc din Hărnicești, jud.Maramures ce datează de la începutul sec. al XX - lea, ce reunește trei instalații care funcționează alternativ cu aceeași sursă de apă, respectiv moara pentru măcinat cereale, piua pentru îngroșarea țesăturilor din lînă și o vîltoare ce are forma unui trunchi de con și care formează un vărtej ce răsucește lâna pentru a intra la apă și pentru a-i scoate părul. Vîltoarea este utilizată și pentru spălarea hainelor din lînă și chiar a covoarelor moderne. Instalațiile sunt executate în totalitate din lemn, doar arborele principal - care face legătura cu turbina - având un ax metalic.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
  2. „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
  3. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  4. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  5. Nicolae Iorga Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească la 1906, p. 75.
  6. Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
  7. „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .