Hărnicești, Maramureș
| Hărnicești | |
| — sat — | |
 Biserica de lemn din Hărnicești | |
  Hărnicești Hărnicești (România) | |
| Coordonate: 47°46′55″N 23°53′11″E / 47.78194°N 23.88639°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Comună | Desești |
| SIRUTA | 107993 |
| Atestare | [1]  |
| Populație (2021)[2] | |
| - Total | 499 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 437136 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Hărnicești este un sat în comuna Desești din județul Maramureș, Transilvania, România.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Etimologie
[modificare | modificare sursă]Etimologia numelui localității: din n. grup hărnicești < supranumele Harnic(ul) (< apelativul harnic „care muncește mult" < sl. *harĭnŭ + suf. -nikŭ) + suf. -ești. [4]
Oiconimul ar putea deriva dintr-un supranume Harnic, Harnicul (< apelativul harnic “care muncește mult” < sl. *harĭnŭ + suf. -nikŭ), așa cum a opinat Nicolae Iorga: “Nume românesc, singurul adevărat și serios, vine, nu de la hărnicia locuitorilor (...), ci de la un Harnicul oarecare, strămoș cu adevărat harnic”[5] Acesta putea fi întemeietorul satului sau doar un voievod local, care a contribuit decisiv la dezvoltarea edilitară a așezării.[6]
Demografie
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2011, populația era de 542 locuitori. [7]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Casa Iurca (1800);
- Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” (cca. 1700).
Tradiții meșteșugărești
[modificare | modificare sursă]La Muzeul etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca există un complex meșteșugăresc din Hărnicești, jud.Maramures ce datează de la începutul sec. al XX - lea, ce reunește trei instalații care funcționează alternativ cu aceeași sursă de apă, respectiv moara pentru măcinat cereale, piua pentru îngroșarea țesăturilor din lînă și o vîltoare ce are forma unui trunchi de con și care formează un vărtej ce răsucește lâna pentru a intra la apă și pentru a-i scoate părul. Vîltoarea este utilizată și pentru spălarea hainelor din lînă și chiar a covoarelor moderne. Instalațiile sunt executate în totalitate din lemn, doar arborele principal - care face legătura cu turbina - având un ax metalic.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului”
Complexul meșteșugăresc din Hărnicești, construit din lemn și bazat exclusiv pe forța apei, aflat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj -Napoca.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ↑ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ↑ Nicolae Iorga Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească la 1906, p. 75.
- ↑ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
- ↑ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .