Magnitudine aparentă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Apparent magnitude)
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la un termen astronomic. Pentru alte sensuri, vedeți Magnitudine (dezambiguizare).
Magnitudinea aparentă a unori corpuri cerești
Mag. ap. Corp ceresc
-26,8 Soarele
-12,6 Luna plină
-8,4 Flash Iridium
-7,5 Supernova cea mai strălucitoare: SN 1006 (în anul 1006)
-4,4 planeta Venus la strălucire maximă
-2,8 planeta Marte la strălucire maximă
-1,5 Sirius, cea mai strălucitoare stea
-0,7 Canopus, a doua stea in ordinea strălucirii
0,00 punctul 0 de definiție (înainte era steaua Vega, care are în realitate magnitudinea de +0,03)
+2,00 Alpha Ursae Minoris (Steaua Polară din Emisfera Nordică)
+3,0 limita de observare cu ochiul liber lângă centre urbane
+3,4 Galaxia Andromeda
+6,0 limita de observare cu ochiul liber
+12,6 cel mai luminos quasar
+30 limita de observare cu Telescopul spațial Hubble

Magnitudinea aparentă (notată cu m) este o mărime din domeniul astronomiei care caracterizează strălucirea unui corp ceresc așa cum apare el unui observator uman.

Valoarea depinde de strălucirea absolută a obiectului precum și de distanța dintre corpul ceresc și observator. Pentru a caracteriza strălucirea independent de distanță se folosește magnitudinea absolută.

Magnitudinea aparentă se măsoară pe o scară logaritmică, iar o valoare mai mică corespunde unei străluciri mai puternice. O stea de o sută de ori mai strălucitoare decât alta are magnitudinea aparentă cu 5 unități mai mică. Notația pentru magnitudinea aparentă este de obicei de tipul 3,0 m sau .

Deja în Grecia antică exista o împărțire a stelelor în 6 clase după gradul de strălucire. Prima clasă cuprindea cele mai strălucitoare 15 stele, de la clasa 1 până la clasa 3 erau cca. 150 de stele și până la clasa 6 cca. 5.000. Aceasta este scara logaritmică de magnitudini ale lui Hiparh.


Vezi și[modificare | modificare sursă]