Alexandru Săvulescu (arhitect)
| Alexandru Săvulescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1847 Mehedinți, România  |
| Decedat | 1902 |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | arhitect |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Clădiri semnificative | Palatul Poștelor, București |
Modifică date / text  | |
Alexandru Săvulescu (n. 1847, Mehedinți, județul Mehedinți - d. 1902) a fost un arhitect român, unii dintre primii reprezentanți de seamă ai școlii românești de arhitectură modernă.
A studiat la București și la Paris, de unde s-a întors în țară în 1874. A fost pentru o perioadă arhitect al Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor. În această calitate a proiectat clădirile mai multor școli de gimnaziu și licee.
Între anii 1895-1902 a fost președintele Societății Arhitecților Români, înființată în 1891.
A fost unul dintre întemeietorii Școlii de Arhitectură din București.[1]
Cea mai cunoscută lucrare a sa este Palatul Poștelor și Telegrafului din București, construit între 1894-1900. Începând din anul 1972, clădirea este sediul Muzeului Național de Istorie a României, iar din 2004 și al Muzeului Național Filatelic.[1]
Între monumente arhitectonice ale orașului Brăila, proiectate de Alexandru Săvulescu, se numără și Gimnaziul "Nicolae Bălcescu", construit în perioada 1885-1886 în stil neoclasic pe B-dul Alexandru Ioan Cuza nr. 182. În prezent, adăpostește "Colegiul Nicolae Bălcescu".
Clădirea Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, a fost construită între anii 1890-1892, după planurile lui Alexandru Săvulescu. Pe frontispiciul clădirii se află busturile lui Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu și Publius Ovidius Naso.[2]
În Câmpulung se află bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt și masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră.[3]
În anul 1897, la Alexandria s-a inaugurar școala din strada Libertății, nr. 310, construită de Primăria orașului, după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, de către antreprenorul M. Frangulea, pe un teren din piața ,, Ștefan cel Mare “, de unde și denumirea școlii de Școala primară de băieți ,,ȘTEFAN CEL MARE“.[4]
În perioada 1896-1904, la Buzău s-a ridicat clădirea Palatului Comunal, după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, clădire în care, în prezent, se află sediul primăriei municipiului Buzău. Declarat monument de arhitectură, Palatul Comunal este realizat în stilul Renașterii italiene, în arhitectura clădirii regăsindu-se turnuri și logii, ca elemente definitorii ale curentului.[5]
Note
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
 | Acest articol biografic despre un arhitect român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |