Victor Onișor
| Victor Onișor | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1874  Zagra, comitatul Bistrița-Năsăud, Austro-Ungaria |
| Decedat | 16 mai 1932 Viena, Austria |
| Căsătorit cu | Maria Onișor |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Avocat și Profesor |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Victor Onișor (n. 19 iunie 1874, Zagra, comitatul Bistrița-Năsăud, Austro-Ungaria - d. 16 mai 1932, Viena, Austria) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1][2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
A terminat Facultatea de Drept din Budapesta, profesând ulterior ca avocat în Bistrița. În perioada studenției a activat în Societatea „Petru Maior”, mai întâi ca secretar și apoi ca președinte. A fondat ziarul Gazeta Bistriței și a sprijinit înființarea unor instituții culturale în comitatul Bistrița-Năsăud. În 1918 a fost președinte al organizației Comitetului Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud.[1]
De asemenea, s-a ocupat de organizarea consiliilor și gărzilor comunale. După 1918 a fost secretar general cu probleme de politică externă în Consiliul Dirigent. S-a ocupat de organizarea administrativă a Transilvaniei după Unire. A fost profesor la Facultatea de Drept din Cluj. S-a stins din viață pe 16 mai 1932 în Viena.[1]
Victor Onișor a fost inspiratorul personajului Victor Grofșoru, avocatul din romanul Ion (1920) al lui Liviu Rebreanu.[3]
Publicații[modificare | modificare sursă]
- Legiuirea țării noastre, Bistrița, 1901
- Legile grănicerilor năsăudeni despre administrarea pădurilor, Bistrița, 1905
- Tratat de drept administrativ, Orăștie, 1905
- Tratat de drept administrativ român, Tipografia Dr. S. Bornemisa, Cluj, 1923,
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 125.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 7 iunie 2018.
- ^ Dublă lansare de carte la Biblioteca Județeană “Gheorghe Șincai”
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN: 973-8141-90-7
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN: 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN: 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
- Luminița Moga, Victor Onișor. Monografie istorică, Editura Canon, 2019, 314 p.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- „Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918”, listă publicată în Gazeta Oficială, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
