Valea terorii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Valea terorii

Coperta primei ediții a cărții "Valea terorii", ilustrată de Arthur Ignatius Keller (1866-1924)
Informații generale
AutorArthur Conan Doyle
Genroman polițist
SerieSherlock Holmes
Ediția originală
Titlu original
The Valley of Fear
LimbaLimba engleză
EditurăGeorge H. Doran Company
Țara primei aparițiiRegatul Unit Regatul Unit
Data primei apariții1915
Format originalTipăritură (Hardback)
Cronologie
Întoarcerea lui Sherlock Holmes
Ultima reverență

Valea terorii (în engleză The Valley of Fear) este cel de-al patrulea și ultimul roman polițist scris de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe detectivul Sherlock Holmes. El a fost publicat inițial sub formă de serial în revista Strand Magazine în perioada septembrie 1914 - mai 1915, apoi într-un volum editat de George H. Doran Company din New York la 27 februarie 1915.

În prima parte a romanului este descrisă ancheta lui Holmes, care încearcă să dezlege misterul unei crime, iar în cea de a doua parte este povestită viața presupusei victime. Cu o cronologie atipică, în comparație cu celelalte romane din seria Sherlock Holmes, Valea terorii îl readuce în scenă pe maleficul profesor Moriarty, pe care Conan Doyle îl prezentase deja în povestirea "Ultima problemă".

Surse de inspirație[modificare | modificare sursă]

Valea terorii, notabilă pentru implicarea profesorului Moriarty, are o acțiune care se desfășoară înainte de cea din "Ultima problemă", povestirea a care a fost introdus Moriarty. Aceasta introduce o dificultate logică; cum în Ultima problemă dr. Watson afirmă că nu auzise până atunci de Moriarty, în ciuda faptului că până la sfârșitul romanului Valea terorii el este sau ar trebui să fie familiar cu numele și caracterul acestuia. Elementul "Moriarty" este legat de soarta informatorului din povestire.

Autorul îi leagă pe membrii Molly Maguires (care făceau parte dintr-o societate secretă irlandezo-americană, ai cărei membri erau în principal angajați ai minelor de cărbune din estul SUA) de o altă senzație a acelei perioade. Aceasta a fost moartea lui James Carey, informatorul din cadrul Irish National Invincibles, care a comis Crimele din Phoenix Park (6 mai 1882) asupra lordului Frederick Cavendish și a lui Thomas Burke. Carey a fost împușcat la bordul unui vas, în largul coastei Natal, în 1883 de către Patrick O'Donnell, un revoluționar irlandez angajat. O'Donnell a avut rude care erau Molly Maguires ("Mollies") și a vizitat de câteva ori regiunea minelor de cărbune din Pennsylvania, căutând se pare presupusul informator printre ei. El a părăsit Statele Unite cu mult timp înainte ca societatea secretă din care făceau parte Molly Maguires să fie demantelată. Este posibil ca William Pinkerton, fiul și succesorul lui Allan Pinkerton la conducerea faimoasei agenții de detectivi, să-i fi menționat aceasta și o mare parte din poveste lui Sir Arthur Conan Doyle, iar acesta din urmă s-a inspirat din soarta lui Carey pentru a realiza o soartă similară lui Jack Douglas la bordul unei nave din apropiere de insula Sf. Elena (de pe malul opus al Africii).

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Tragedia din Birlstone[modificare | modificare sursă]

Valea terorii
de Arthur Conan Doyle
Titlu original The Valley of Fear
Prima apariție 1914-1915
Colecția Valea terorii
Se desfășoară în sfârșitul anilor 1880[1]
Client White Mason și poliția din Sussex
Răufăcător Ted Baldwin

Sherlock Holmes și dr. Watson primesc o scrisoare de la un informator cunoscut sub pseudonimul Fred Porlock. Porlock face parte din organizația criminală patronată de profesorul Moriarty. Scrisoarea conține un mesaj cifrat, iar Holmes își dă seama că numerele se referă la cuvintele dintr-o carte, la pagină și la coloană. Ei descifrează mesajul (stabilind mai întâi că acea carte era Whitaker's Almanack), care îi avertizează că John Douglas de la Birlstone House urmează a fi ucis.

După descifrarea mesajului, în cameră intră tânărul inspector Alec MacDonald de la Scotland Yard care vine să-l consulte pe Holmes cu privire la o crimă petrecută în noaptea anterioară. MacDonald este uimit să vadă mesajul, deoarece chiar John Douglas din Birlstone a fost cel ucis noaptea trecută în comitatul Sussex. Inspectorul îi cere lui Holmes să-i dezvăluie adevărata identitate a informatorului care a prezis crima, dar detectivul afirmă că nu-l cunoaște, dar știe că acesta lucrează pentru profesorul Moriarty.

MacDonald, Holmes și Watson se deplasează la Casa Manor din Birlstone, participând la ancheta desfășurată de Scotland Yard și de poliția locală, al cărei anchetator este ofițerul White Mason. La momentul crimei, în casă se aflau 11 persoane: John Douglas, Ivy Douglas (soția victimei) [2], Cecil Barker (un prieten de familie), Ames (majordomul), doamna Allen (menajera), plus încă șase servitori. Cecil Barker era un vechi prieten al lui Douglas și îi vizita frecvent pe soții Douglas la Birlstone. El se cunoscuse cu John Douglas în America cu mai mulți ani înainte și fusese partenerul său de afaceri la mina din Benito Canon. Douglas se mutase în Anglia de cinci ani și cumpăraase Casa Manor din Birlstone.

Casa Manor data din perioada primei cruciade, când Hugo de Capus a construit o fortăreață în mijlocul proprietății ce îi fusese dată de Regele cel Roșu. Aceasta a ars într-un incendiu în 1543, fiind reconstruită din cărămidă. Clădirea era înconjurată de un șanț cu o lățime de 12 m și adâncime de maxim 1 m, alimentat de un mic izvor care curgea prin apropiere. În casă se intra pe un pod mobil, care era coborât în fiecare dimineață și ridicat în fiecare noapte.

În noaptea de 6/7 ianuarie, pe la ora 11,15, Cecil Barker a auzit un zgomot în birou și a ajuns acolo în circa 30 de secunde. În cameră l-a găsit pe John Douglas căzut mort pe spate și cu fața distrusă de o dublă împușcătură trasă de aproape. Pe pieptul mortului se afla o pușcă cu două țevi, retezate la circa 30 cm de trăgaci. Barker a sunat clopoțelul și a chemat servitorii. Văzând-o sosind pe doamna Douglas, a rugat-o pe doamna Allen (menajera) să o însoțească în camera ei. Pe antebrațul lui Douglas s-a descoperit un semn ciudat, un cerc cu un triunghi în interiorul acestuia. Acesta fusese remarcat anterior de Barker și de majordom. Anchetatorii au aflat de la Barker că verigheta de pe degetul lui Douglas lipsea, în timp ce celelalte inele erau prezente. Lângă mort a fost găsit un carton pe care era scris "VV 341".

Barker le-a spus detectivilor că Douglas verifica ferestrele în fiecare noapte, înainte de a merge la culcare. Cum stăpânul casei era îmbrăcat în halat și avea în picioare papuci de casă, detectivii locali au ajuns la concluzia că acesta fusese surprins de prezența criminalului. Criminalul se strecurase probabil în casă după ce se înserase (pe la 16,30) și înainte de ridicarea podului mobil (pe la 18) și se ascunsese în acea cameră. În spatele draperiei se afla o urmă plină de noroi. Prezența unei urme însângerate pe pervazul ferestrei sugera că asasinul a sărit pe fereastră și a traversat șanțul cu apă. În apropiere a fost găsită o bicicletă. Cu toate eforturile oamenilor legii, criminalul misterios nu a fost găsit nicăieri. Întrebând pe la hotelurile din apropiere de prezența unui om cu o bicicletă, anchetatorii au aflat că la un hotel se cazase un om, a cărui descriere fizică era similară cu cea a victimei. Cu toate acestea, nu s-au găsit niciun fel de date care să ducă la identificarea acestuia.

După un timp scurt, Holmes descoperă că una dintre ganterele lui Douglas lipsește, sugerând că ar fi fost luată de criminal. Încercând să o găsească, el a împrumutat umbrela mare a lui Watson și într-o după-amiază a pescuit din șanț gantera lipsă, care a fost folosită pentru a fi atârnată ca greutate de un pachet de haine. El cercetează hainele și apoi aruncă pachetul înapoi în șanț. Holmes îl determină apoi pe MacDonald să scrie un bilet lui Barker, în care-l anunța că a șanțul va fi golit a doua zi pentru a căuta dovezi.

În acea noapte, MacDonald, White Mason, Holmes și Watson se ascund în tufișurile de lângă conac. După ce toată lumea merge la culcare, ei văd o lumină la fereastra camerei în care fusese ucis Douglas. La scurt timp, un om deschide fereastra și trage din șanț un pachet. Cei patru intră în grabă în casă și-l găsesc pe Cecil Barker cu pachetul în mână. MacDonald îl acuză de uciderea lui Douglas, dar Barker neagă. Holmes afirmă că pentru lămurirea problemei este necesară a fi ascultată și versiunea domnului John Douglas. În acel moment, un om pare să iasă din perete și înaintează dintr-un colț aflat în beznă. Holmes le spune polițiștilor uimiți de această apariție că citise într-un ghid local cum fusese ascuns în această casă regele Carol I Stuart (1625-1649) în timpul războiului civil din Anglia și aflase de existența unei ascunzători în conac.

Douglas le explică faptul că intrusul a fost cel împușcat. El le-a spus că el și cu intrusul (pe nume Ted Baldwin) au făcut parte odată dintr-o organizație criminală din Vermissa Valley. Alăturarea în această bandă presupunea ca viitorul membru să fie înfierat cu un semn format dintr-un cerc în care era inclus un triunghi. Acest membru al bandei, Ted Baldwin, venise în Anglia pentru a-l ucide pe Douglas. El fusese observat întâmplător pe stradă de Douglas cu o zi înainte, iar acesta din urmă și-a luat măsuri de prevedere, așteptându-se să fie atacat. Cu toate acestea, el a fost luat prin suprindere când l-a văzut pe Baldwin în birou, a luat un ciocan în mână pentru a se apăra și în luptă pușca lui Baldwin s-a descărcat în fața acestuia.

Împușcătura fusese auzită doar de Barker și de doamna Douglas, în timp ce servitorii, care locuiau în partea cealaltă a casei, nu auziseră nimic. Cum Douglas și Baldwin aveau o statură asemănătoare, iar fața mortului era desfigurată, Douglas și Barker l-au îmbrăcat pe mort cu hainele moșierului, astfel încât să pară că Douglas a fost cel ucis. Hainele lui Baldwin au fost puse într-un pachet, de care s-a atârnat gantera, și au fost aruncate în șanț. Cei trei urmau să păstreze tăcerea pentru ca organizația criminală să creadă că răzbunarea fusese dusă la capăt.

Douglas îi predă lui Watson câteva note scrise de mână, în care relatează povestea lui din America. Holmes îl asigură pe Douglas că justiția engleză îl va trata corect. El a fost achitat pentru că s-a considerat că acționase în legitimă apărare. Detectivul îi previne pe soții Douglas că ei sunt în continuare în pericol și trebuie să se păzească. În continuare, Watson relatează cititorilor povestea lui Douglas, la fel cum procedase și în romanul Un studiu în roșu.

Scowrerii[modificare | modificare sursă]

Această poveste începe la 4 februarie 1875, într-un tren ce se apropie de regiunea minelor de cărbune și de fier din Vermissa Valley (în română Valea Vermissa), un orășel aflat la poalele munților Gilmerton. Naratorul își instruiește cititorul să se uite la un tânăr aflat în tren ("Uitați-vă bine la el, căci merită"). El poartă un revolver mare, atrăgând atenția unui alt pasager, Mike Scanlan. Tânărul se prezintă ca John McMurdo și afirmă că este din Chicago și face parte din Eminentul Ordin al Oamenilor Liberi. Scanlan îl verifică după semne și parole și se asigură astfel că McMurdo este un frate al Ordinului Oamenilor Liberi, apoi se prezintă și el ca fiind un frate din Loja 341 din Vermissa Valley.

El îi spune lui Scanlan că a plecat din Chicago în urma unor probleme cu poliția și că un cunoscut i-a recomandat pensiunea bătrânului Jacob Shafter din Vermissa Valley. Scanlan îi recomandă lui McMurdo să se prezinte cât mai curând lui McGinty, bodymaster-ului Lojei 341 din Vermissa Valley. McMurdo se dovedește curând a avea un temperament fierbinte și violent, intrând în conflict cu doi polițiști din tren.

După sosirea sa la Vermissa Valley, McMurdo se cazează la pensiunea lui Jacob Shafter și se îndrăgostește de fiica acestuia, Ettie. Aceasta era curtată deja de un alt frate (membrii Eminentului Ordin al Oamenilor Liberi se numeau Scowreri și se adresau unul altuia cu titulatura de "frate"), Ted Baldwin. Ettie îi împărtășește sentimentele lui McMurdo, dar ea și tatăl ei sunt prea speriați de consecințe dacă îi va spune adevărul lui Baldwin, unul dintre liderii Scowrerilor din Vermissa Valley.

McMurdo se prezintă ulterior în fața bodymasterului Jack McGinty și a susținut că se ocupa cu realizarea de bani falși înainte de a-și ucide partenerul, Jonas Pinto, și a venit în regiune minelor de cărbune pentru a scăpa de consecințele legale ale faptelor sale. McGinty crede că calificarea lui McMurdo ar putea fi utilă organizației; el a decis că Ettie ar putea alege între cei doi "frați", ținând cont de faptul că Baldwin și McMurdo făceau parte din același grup. McMurdo este acceptat ca membru al Lojei 341, deși făcea parte deja din Ordinul Oamenilor Liberi, printr-o ceremonie desfășurată mai târziu, fiind înfierat pe antebraț cu un semn format dintr-un cerc cu un triunghi în mijloc. El se implică apoi în mai multe activități criminale. În această perioadă, Ettie devine îngrijorată, iar McMurdo o roagă să-i acorde șase luni pentru a se putea desprinde de lojă fără a fi urmărit ca trădător.

Într-o zi, un membru al Ordinului a adus informația că Pinkerton National Detective Agency îl trimisese pe detectivul Birdy Edwards pentru a investiga organizația lor criminală. McMurdo a spus că el îl știa pe acest Birdy Edwards și a sugerat ca McGinty, Baldwin, și alți cinci membri importanți ai organizației să aștepte în casa lui McMurdo, în timp ce el l-ar atrage pe Birdy Edwards acolo într-o capcană. În acea zi, în timp ce cele șapte persoane așteptau în dormitor semnalul pentru a ieși din cameră și a se năpusti asupra lui Birdy Edwards, McMurdo a intrat și i-a anunțat că el era Birdy Edwards; în acest timp au intrat în casă 40 de polițiști înarmați care i-au arestat pe cei șapte Scowreri.

Mai târziu, după proces, McGinty a fost condamnat la moarte, dar Baldwin și alți câțiva au fost închiși pe diferite perioade. Birdy Edwards a părăsit Vermissa Valley cu Ettie și s-au căsătorit la Chicago. El a fost ținta mai multor asasinate care au eșuat. Și-a schimbat numele în cel de John Douglas, a mers la California, unde a făcut avere ca proprietar al unei mine de aur, dar soția sa a murit din cauza unei boli. El s-a împrietenit cu Cecil Barker, cu care a fost partener în minele de aur. Din cauza faptului că Baldwin și ceilalți încercau în continuare să-l omoare în semn de răzbunare, el a plecat în Anglia, unde s-a căsătorit a doua oară, cu actuala soție.

Holmes i-a avertizat pe soții Douglas că pericolul ce îi ca urmări de acum este mai mare decât în ​​trecut, ca urmare a implicării lui Moriarty. El i-a sugerat lui Douglas să părăsească Anglia.

Epilog[modificare | modificare sursă]

În epilog, Barker sosește la apartamentul din 221B Baker Stret, aducând vestea că Douglas avusese un final tragic. El și soția sa plecaseră într-o călătorie spre Africa de Sud cu trei săptămâni mai înainte, iar Barker primise în acea dimineață o telegramă din partea doamnei Douglas. Ea a scris că Douglas a căzut peste bord în timpul unei furtuni care a avut loc în largul insulei Sf. Elena, dar nimeni nu știe cum s-a întâmplat acest accident. Holmes este de părere că Moriarty organizase uciderea lui Douglas, pentru că profesorul nu își permitea să arate că a dat greș.

Barker îl întreabă dacă Moriarty va plăti vreodată pentru crima sa. Holmes spune că el îl va pedepsi pe profesor, dar pedepsirea va necesita timp.

Capitole[modificare | modificare sursă]

Romanul "Valea terorii" este alcătuit din 2 părți cu câte 7 capitole și un epilog. Acestea sunt următoarele:

  • Partea I: Tragedia din Birlstone
    • 1. Avertismentul
    • 2. Discursul lui Sherlock Holmes
    • 3. Tragedia din Birlstone
    • 4. Întuneric
    • 5. Personajele tragediei
    • 6. Răsare o lumină
    • 7. Soluția
  • Partea a II-a: Scowrerii
    • 1. Omul
    • 2. Bodymasterul
    • 3. Loja 341, Vermissa
    • 4. Valea terorii
    • 5. Cel mai întunecat ceas
    • 6. Pericol
    • 7. Prinderea lui Birdy Edwards
  • Epilog

Personaje[modificare | modificare sursă]

  • Sherlock Holmes
  • doctorul Watson
  • Alec MacDonald - inspector la Scotland Yard
  • White Mason - ofițer la Poliția din Sussex
  • Wilson - sergent la Poliția din Sussex
  • John Douglas/John (Jack) McMurdo/Birdy Edwards - moșier din Birlstone, fost detectiv la Pinkerton National Detective Agency și apoi proprietar de mine de aur în California
  • Ivy Douglas - a doua soție a lui John Douglas
  • Cecil James Barker - fost partener de afaceri al lui Douglas în America, prieten al acestuia
  • Ames - majordomul familiei Douglas
  • doamna Allen - menajera familiei Douglas
  • Wood - medic local
  • Jack McGinty - bodymaster-ul Lojei 341 din Vermissa Valley, conducătorul organizației criminale din localitate, consilier local
  • Ted Baldwin - unul din liderii Scowrerilor, autor a numeroase crime
  • Mike Scanlan - Scowrer, coleg de apartmanet cu McMurdo
  • Jacob Shafter - proprietarul unei pensiuni din Vermissa Valley
  • Ettie Shafter - fiica lui Jacob Shafter, curtată de McMurdo și de Baldwin
  • Morris - Scowrer, proprietarul unui magazin de țesături din Vermissa Valley
  • profesorul Moriarty - organizatorul acțiunii de pedepsire a lui John Douglas de pe teritoriul Angliei
  • Fred Porlock - informator al lui Sherlock Holmes în banda lui Moriarty
  • Billy - pajul tânăr de la locuința lui Holmes

Similarități cu alte romane cu Sherlock Holmes[modificare | modificare sursă]

Romanul folosește aceeași structură cu cea a primului roman cu Sherlock Holmes, Un studiu în roșu; ambele romane includ un lung flashback din America, implicând oameni care călătoresc în întreaga lume pentru a săvârși o răzbunare. De asemenea, ambele flashback-uri încep cu un ticălos care vrea să forțeze o tânără fată inocentă pentru a se căsători cu ea.

Adaptări[modificare | modificare sursă]

Romanul "Valea terorii" a fost adaptat de mai multe ori pentru film. Lista completă a adaptărilor acestui roman este următoarea:

An Titlu Țară Regizor Holmes Watson
1916 The Valley of Fear[3]
(scurt metraj, alb-negru, mut)
Regatul Unit Regatul Unit Alexander Butler H.A. Saintsbury Booth Conway
1935 The Triumph of Sherlock Holmes[4] Regatul Unit Regatul Unit Leslie S. Hiscott Arthur Wontner Ian Fleming
1954 The Case of the Pennsylvania Gun [5]
episod al serialului TV Sherlock Holmes
Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii Sheldon Reynolds Ronald Howard Howard Marion Crawford
1968 La valle della paura [6] Italia Italia Guglielmo Morandi Nando Gazzolo Gianni Bonagura
1983 Sherlock Holmes and the Valley of Fear [7]
(desene animate)
Australia Australia Warwick Gilbert
Alex Nicholas
Peter O'Toole (voce) Earle Cross (voce)

Filmul Sherlock Holmes und das Halsband des Todes (cu sensul de Sherlock Holmes și colierul mortului, 1962)[8] a fost creat cu intenția de a fi o adaptare a romanului Valea terorii, dar numai elemente minore ale povestirii au rămas în varianta finală a filmului.

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Valea groazei (Ed. Eden, Seria Juvenalia, București, 1991), 160 p. - traducere de Georgeta Senaș
  • Valea terorii (Ed. Aldo Press, București, 2004), 216 p. - traducere de Monica Duță
  • Valea terorii - în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol II" (Colecția Adevărul, București, 2010) - traducere de Monica Duță
  • Valea terorii - în volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol II" (Colecția Adevărul, București, 2011) - traducere de Monica Duță
  • Valea Fricii (Ed. Gramar, București, 2011), 184 p. - traducere de Gabriel Mălăescu

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În primul capitol al romanului, Holmes precizează că a primit mesajul de la Porlock la 7 ianuarie, pentru ca mai târziu povestitorul să spună că acțiunea a avut loc la sfârșitul anilor '80 ai secolului al XIX-lea
  2. ^ „The Valley of Fear/Epilogue - Wikisource”. en.wikisource.org. . Accesat în . 
  3. ^ The Valley of Fear (1916) - IMDb
  4. ^ The Triumph of Sherlock Holmes (1935)
  5. ^ Sherlock Holmes (TV series 1954–1955) - The Case of the Pennsylvania Gun (#1.3) - IMDb
  6. ^ The Valley of Fear (TV 1968) - IMDb
  7. ^ Sherlock Holmes and the Valley of Fear (1983) - IMDb
  8. ^ Sherlock Holmes and the Deadly Necklace (1962) - IMDb

Legături externe[modificare | modificare sursă]