Tusculum

Coordonate: 41°47′54″N 12°42′39″E ({{PAGENAME}}) / 41.798333333333°N 12.710833333333°E
Tusculum
— *Ruină, sit arheologic și oraș roman[]** —

Tusculum (Italia) Poziția geografică în Italia

Țară	Italia
Regiune	Lazio
città metropolitana d'Italia[*]	Metropola Roma[*]
Comună	Frascati
Dispariție	1191

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Tusculum a fost un oraș în Antichitate și în Evul Mediu, în regiunea Lazio la sud-est de Roma, pe Dealurile Alban, fondat de ladini și care în secolul al VI-lea î.Hr. era condus de etrusci. În Tusculum și în jurul lui, cetățenii romani bogați (între care chiar Cicero) și-au construit vile.^[1] Săpăturile arheologice au scos la iveală orașul antic aflat pe Monte Tuscolo lângă localitatea Frascati, în districtul Grottaferrata.

Tusculum în Antichitate[modificare | modificare sursă]

Numele Tusculum derivă probabil din numele latin al etruscilor (în latină Etrusci, Tusci).^[2] După ce în jurul anului 496 î.Hr. orașul Tarquinia (condus tot de etrusci) a fost înfrânt, Tusculum s-a supus romanilor fiind primul oraș care a primit (în 381 î.Hr.) drepturi cetățenești romane ca municipium sine suffragio, deci fără a fi atribuit unui tribus astfel neavând drept de vot și de alegere în comunitatea romană.^[1] În Războiul latin (340–338 î.Hr.) Tusculum a luptat împotriva Romei, însă după ce a fost înfrânt a primit totuși drepturi cetățenești depline. La 15 ani după încheierea Războiului Latin, tribunul poporului M. Flavius (d. 323 î.Hr.) a înaintat adunării populare un proiect de lege care prevedea ca toți bărbații din orașul Tusculum să fie executați, iar femeile și copiii vânduți ca sclavi însă, din fericire, votul exprimat a fost împotriva lui. În ciuda regulilor dreptului civil, tusculanii, ca „ cetățeni noi”, au beneficiat de bunăvoința „cetățenilor vechi”. Cei din urmă se bucurau de dreptul de a participa la viața politică pe care primii l-au primit după câteva decenii.

Încă de la sfârșitul Republicii Romane în vecinătatea orașului Tusculum s-au aflat vilele în care au locuit nobili romani ca, de exemplu, Lucullus, Caesar, Quintus Hortensius Hortalus, Cato cel Tânăr, Gaius Marius și faimosul Cicero care a scris Tusculanae disputationes („Dezbateri tusculane).

Comitatul Tusculum în Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

Între secolul al X-lea și secolul al XII-lea a existat Comitatul Tusculum cu reședința la Tusculum, era condus de o familie care provenea dintre patricienii romani și ai cărei membri au fost numiți Tusculani după numele reședinței lor.

După lungi lupte duse cu Crescenții în secolul al XI-lea, Tusculanii și-au impus puterea în Roma, trei membrii ai familiei devenind papi între 1012 și 1045: Benedict al VIII-lea, Ioan al XIX-lea și Benedict al IX-lea.

În 1167 a avut loc Bătălia de la Tusculum în care arhiepiscopul de Mainz Christian I de Buch și arhiepiscopul de Köln Rainald de Dassel au învins trupele Romei.

După ce în 1191 papa Celestin al III-lea și împăratul Henric al VI-lea au încheiat pace, orașul Tusculum a fost distrus de romani. Ruinele sale (amfiteatru, teatru, cetatea) se află în nord-estul localității Frascati fondată de locuitorii expulzați din Tusculum.

Conți de Tusculum[modificare | modificare sursă]

Teofilact I, (d. 915/924), conte de Tusculum;
Johannes Crescentius, șambelan papal, conte de Tusculum ca soț al Teodorei a II-a de Tusculum;
Grigore I (n.c. 935 – d. înainte de 2 iunie 1013), conte de Tusculum;
Teofilact al II-lea (n.c. 980 – d. 9 aprilie 1024), al cărui fiu, conte până în 1012, a devenit papă sub numele Benedict al VIII-lea (1012–1024);
Romanus ( d. 6 noiembrie 1032), fratele căruia a fost papă sub numele Ioan al XIX-lea (1024–1032);
Alberic al III-lea (n.c. 975 – d. 1032/1044), succedat de fratele său;
Grigore al II-lea (n.c. 1000 – d. 1054), succedat de fiul său;
Ioan, succedat de fiul său;
Teofilact al III-lea (d. 1055), fratele contelui Grigore al II-lea, papă sub numele Benedict al IX-lea (1032–1048);
Guido, fratele lui Teofilact al III-lea;
Ioan (d. după 1073), fiul lui Guido, Episcop de Velletri și antipapă sub numele Benedict al X-lea (1058–1059);
Petru I (n.c. 1000), fratele lui Guido;
Octavian, fratele lui Petru I;
Tolomeo I (d. 1126), conte de Tusculum;
Tolomeo al II-lea (d. 1153), fiul lui Tolomeo I, căsătorit în 1117 cu Berta, o fiică nelegitimă a împăratului Henric al V-lea (din Dinastia Saliană);
Gionata, fiul lui Tolomeo al II-lea.

Personalități născute în Tusculum[modificare | modificare sursă]

Marcus Porcius Cato Censorius (n. 234 î.Hr. – d. 149 î.Hr.), numit Cato cel Bătrân, general roman, istoric, scriitor și om de stat;^[2]
Petru de Tusculum (d. 1049), cardinal episcop de Silva Candida, nepotul papilor Benedict al VIII-lea și Ioan al XIX-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Brockhaus Enzyklopädie., vol. 22, Mannheim 1988, ISBN: 3-7653-1122-7, p. 517.
^ ^a ^b „Zur Geschichte des Hauses” (în germană). www.studentenwerk-dresden.de. Accesat în 31 iulie 2023.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Luigi Canina: Descrizione dell’antico Tuscolo., Editura Canina, Rom 1841 (versiune online).
Tusculum (rezultate ale cercetătorilor spanioli în Tusculum):
- I: Humanistas, anticuarios y arqueólogos tras los pasos de Cicerón., Roma, 2001;
- II: Tuscolo, una roccaforte dinastica a controllo della Valle Latina. Fonti storiche e dati archeologici., Roma, 2006;
- III: El área extramuros: la villa romana y la iglesia medieval., Roma, 2011;
- IV: El teatro., Madrid, 2021;
- V: Las inscripciones latinas de procedencia urbana., Madrid, 2021;
- VI: La fuente arcaica de Tusculum. Intervenciones arqueológicas de los años 1996-2000., Madrid, 2021;
Tommaso di Carpegna Falconieri: Counts of Tusculum, în: Lexicon of the Middle Ages, vol. 8, 1997, pp. 1122–1124.

[:0-1] Brockhaus Enzyklopädie., vol. 22, Mannheim 1988, ISBN: 3-7653-1122-7, p. 517.

[Studentenhaus-2] „Zur Geschichte des Hauses” (în germană). www.studentenwerk-dresden.de. Accesat în 31 iulie 2023.

[1]

[2]