Stejar de plută

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la Stejar, un arbore din zona Mării Mediterane. Pentru alte sensuri vedeţi Stejar (dezambiguizare).
Stejar de Plută
Clasificare ştiinţifică
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Fagales
Familie: Fagaceae
Gen: Quercus
Specie: Q. suber
Nume binomial
Quercus suber

Stejarul de plută (Quercus suber) este un arbore de mărime medie, de frunze căzătoare, originar din Europa şi Africa de nord. Din scoarţa lui se obţine pluta. Frunzele lui au 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimţate, de culoare verde închisă şi mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime.

Are o scoarţă groasă şi neregulată. Cu timpul scoarţa are o grosime mare şi se poate recolectă la fiecare 9-14 ani, în funcţie de calitata plutei, care depinde de precipitaţii. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifică pluta. Un dop standard are 24 mm , iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 30 mm. Recolecţia plutei nu dăunează arbolele, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarţă, deci este un produs renovabil. Stejarul de plută se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franţa, Italia şi Tunisia.

Stejarul de plută acoperă în aceste ţări suprafeţe de 2,5 milioane ha. Portugalia detine 50% din producţia mondială şi în acestă ţară este interzisă tăierea Stejarului de plută ,excepţie făcând doar arborii bătrâni şi improductivi.

Trunchi de Stejar de plută


[modifică] Ecologie

Stejarul de plută este un component al padurii mediterane şi are nevoie de ierni mai blânde şi umede decât stejarul, care îl precedă în interiorul continentului unde clima este continentală. Ghinda stejarului de plută se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie.

Dezvoltarea stejarului de plută pare a fi evoluţionat ca specie care se protejează de foc, fenomen foarte frecvent în pădurile mediterane cu putine precipitaţii.

Înteresul economic constă în conservarea de mari suprefeţe de păduri şi dezvoltarea sostenibilă a regiunilor unde se exploatează. Ghindele sunt folosite pentru alimentarea unui mare număr de animale, migratoare sau nu.

[modifică] Extractie

Extragerea plutei se realizează prin taierea scoarţei Stejarului de plută, unde se gaseste acest material. Odată extrasă scoarţa, arborele rămâne " în odihnă" şi după caţiva ani se poate exploata din nou. Acest lucru se face din două motive:

  • Calitatea extrasă în al doilea an nu este aceeiaşi în comparaţie cu cea extrasă din primul an.
  • Pentru a evita agotarea producţiei arborelui.

[modifică] Utilizări

Între diferitele utilizări ale plutei, putem să diferenţiem în principal sigilarea sticlelor de băuturi alcoolice, pentru care se realizează numeroase probe de calitate. După selecţionare cele care sunt respinse pentru deficienţe , sunt reciclate prin triturare fiind folosite la fabricarea placilor numite "conglomerate de plută" cu ajutorul a diferite procese.

Conglomeratele sunt folosite la învelirea satelitilor (5-6 mm grosime), în izolarea pereţilor (pentru izolare termică), sau talpă în industria încalţămintei. Lemnul de Stejar de plută se foloseşte tradiţional pentru a fabrica cărbune vegetal, dar nu cu rezultat aşa bun ca cel de Stejar.

Fructele numite ghinde, sunt amare, deci nu sunt folosite direct în alimentaţia oamenilor, dar sunt folosite pentru ca aliment pentru porcine.

Unelte personale