Stâncile Tătarului, Munții Călimani
| Stâncile Tătarului | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  | |
| Poziția |  Jud. Bistrița-Năsăud  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Bistrița |
| Coordonate | 47°09′36″N 24°48′22″E / 47.16000°N 24.80611°E |
| Suprafață | 25 ha |
| Înființare | 1976, declarat în 2000 |
Modifică date / text  | |
Stâncile Tătarului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud[1].
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului, în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor).
Descriere[modificare | modificare sursă]
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000[2]) și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare[3]. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma[4].
Zona Cheile Tătarului (cunoscută și sub denumirea de Pietrele Tătarcii) reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid (Picea abies). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor (Dentaria bulbifera), cupa-vacii (Linnaea borealis), mălaiul cucului (Luzula pallescens), mierluță (Minuartia verna), poroinic (Orchis ustulata) sau darie (Pedicularis exaltata); specii protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5].
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
- Biserica ortodoxă din satul Bistrița Bârgăului construită în stil neobizantin în anul 1923.
- Casă țărănească în satul Bistrița Bărgăului (Str. Bridireasa nr.169), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Ariile protejate Tăul Zânelor (25 ha), Valea Repedea (22 ha), Cheile Bistriței Ardelene (50 ha).
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ ProtectedPlanet.net - Stâncile Tătarului - delimitarea ariei protejate, accesat la 29 ianuarie 2012
- ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 ianuarie 2015
- ^ Apmbn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud (arii naturale de interes național); accesat la 22 ianuarie 2015
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Situl de importanță comunitară Cușma Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 ianuarie 2015
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 22 ianuarie 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Primăria Bistrița Bârgăului - Turism - Arii naturale protejate, primariabistritabirgaului.ro.
| |||||||||||||||||||||||||||||
