Sofia, Drochia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sofia
—  Comună  —

Țară  Republica Moldova
Raion Drochia
Atestare 1823

Guvernare
 - Primar Rusu Ion (iunie 2007)

Suprafață
 - Total 10km  km²

Populație
 - Total 5.500 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Poziția localității Sofia

Sofia este o localitate-centru de comună în Raionul Drochia, Republica Moldova, situat la 8 km de centrul raional. Termenul provine din grecescul σοφία și se traduce prin "înțelepciune", "abilitate", "cunoaștere". Denumit și "satul celor 2.000 de fântâni", Sofia are bogate resurse de apă potabilă.

Hramul satului se sărbătorește pe 28 august.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Drumul la moară

Satul Sofia se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a lungul unei văi, ce este străbătută de un afluent al râului Cubolta, și care împarte satul în două părți. Având o lungime de 5km și lățimea de 2km, satul este al doilea ca mărime din regiune. Chiar în centrul satului se găsește un lac imens ce acoperă o suprafață de 8 ha. Alte 7 lacuri fac parte din patrimoniul așezării.

Iazul din sat

Istoria satului[modificare | modificare sursă]

Denumirea de „Sofia” a fost data de către boierul Hasnaș, proprietarul domeniului, în cinstea unicei fiice care a murit de tânără răpusă de o boală. Așezarea a fost atestata sub un alt nume, Anfisofca, în anul 1823. "Asfalt de Moldova" a facut o incursiune in istoria satului, reportajul il puteti regasi aici. http://www.youtube.com/watch?v=yZxPcJR9mwI

Localnicii care s-au stabilit in sat, lucrând pe lângă curtea boierească, au venit din 3 sate diferite de unde și provin numele mahalalelor: Strâmbeni, Bădiceni, Mândiceni iar ce-a de-a patra mahala era populată de ruși de unde și denumirea de Ruși.

Educație[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul școlar 2007-2008, Școala Medie din localitate a devenit Liceul Teoretic "Viorel Cantemir" cu profil uman. Deși cladirea are o capacitate maxima de 840 locuri, doar 362 de elevi și liceeni erau înmatriculați la începutul anului școlar. Limbile straine studiate sunt engleza, germana și rusa.

Satul mai are o instituție de învățământ, gimnaziul care este frecventat de circa 150 elevi.

În fiecare an Școala de Muzică din localitate își deschide ușile pentru cei dornici să studieze: pianul, vioara, țambalul, fluierul, flautul, trompetă, acordeonul și chitara.

Biblioteca sătească pune la dispoziția populației peste 5000 de volume cuprinzând literatură în limbile română, rusă și engleză.

Sport[modificare | modificare sursă]

Categoriile de sport practicate sunt: fotbalul, tenisul, șahul. Localitatea este reprezentată în cadrul campionatelor de două echipe de fotbal, a școlii și cea sătească, precum și de membrii clubului de tenis și a celui de șah.

Un teren de fotbal pe care se dispută meciurile se află situat în centrul localității. Alte două terenuri sunt amenajate pe teritoriul instituțiilor de învățământ. Liceul se poate mândri, mai nou, și cu o sală de sport dotată cu toate utilitățile.

Gallery[modificare | modificare sursă]

Religie[modificare | modificare sursă]

Pe plan religios, populația satului este majoritară de rit ortodox, totuși exista și o minoritate ce aparține cultului baptist

Cultura[modificare | modificare sursă]

Trupa de dans

Cele mai multe activități culturale se desfșoară in incinta Casei de Cultură a satului și în Sala de Cursuri Festive a liceului. Pe data de 31 martie 2007, oaspeții satului a fost echipa Caravela Culturii.[1].

Obiceiurile de iarna sunt tinute cu sfintenie. An de an oamenii umbla costumati prin sat cu Malanca urandu-le satenilor sanatate si belsug in anul care vine. http://www.youtube.com/watch?v=7LW7TiQhWo8

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi clădiri datează încă din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea și sunt încă funcționale:

  • Clădirea bisericii ortodoxe - 1860
  • Clădirile Muzeului și ale gimnaziului - 1880
  • Depozitul agricol construit în 1939 de către ocupanții germani.

Economie[modificare | modificare sursă]

Vorbim aici, practic, doar de sectorul privat, pentru că asistăm la destrămarea a ceea ce odată se numea colhoz.

Domeniului producției îi atribuim:

  • moara ce produce ulei și cea de făină;
  • fermele de păsări, bovine, porcine și ovine;
  • lacurile, adevărate crescătorii de pești (crap și caras);
  • asociația agricolă care se ocupă de cultivarea terenurilor
  • plantațiile de pomi (meri, nuci)

În rest putem vorbi de oferirea de servicii cum ar fi: educaționale, medicale, îngrijire, aprovizionarea cu produse alimentare, materiale de construcție.

Transportul și căile de comunicație[modificare | modificare sursă]

Deplasarea localnicilor către orașele vecine și capitală le este asigurată atît de transportul rutier, cît și de cel feroviar.

În ceea ce privește modalitățile de comunicare, preferată rămâne telefonia fixă, care este prezentă în proporție de 90% în casele sofienilor. Nici telefonia mobilă nu rămâne un lux, mai ales că cei doi mari opetatori de telefonie asigură o acoperire satisfăcătoare.

Accesul la Internet se realizează prin utilizarea spațiilor publice ce oferă astfel de servicii (există două internet-cafe), dar și prin posibilitatea de conectare la domiciliu. Toate computerele din liceu sunt conectate la internet.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Lidia Istrati - scriitoare și parlamentar, decorată cu ordinul "Gloria Muncii" de către președintele Mircea Snegur in 1996 pentru participare ferventă la mișcarea de renaștere a conștiinței naționale și activitate social-politică

Nicanor Babără - doctor habilitat în filologie, profesor universitar în cadrul USM.

Nicolae Filip - doctor habilitat în științe fizico-matematice, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

Ion Tighineanu - doctor habilitat în științe fizico-matematice, vice-președinte al AȘM.

Iulian Filip - născut la 27 ianuarie 1948 "in satul cel mai frumos din lume, Sofia, din cei mai buni si mai frumosi parinti din lume.. " filip/cv.shtml. Poet si grafician, pictor si animator cultural de mare ardentă, Iulian Filip a devenit de mult un nume de referintă, mai ales în lirica română ce se scrie în R.Moldova.

Talentata Diamanta Paterău, distinsă fiind cu marele premiu în cadrul festivalului-concurs "Crizantema de Argint" 2006 la cea de-a 12-a ediție a festivalului, găzduit de Opera Națională în Chișinău. În 2004, a cucerit Premiul I în cadrul celei de-a XXXVII-a ediție a prestigiosului festival de romanțe de la Târgoviște "Crizantema de Aur"

Valeria Grosu - poetesa.

Valentin Zolotuhin - ctitor si mecenat al gimnaziului din sat.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sofia, Drochia