Skorenovac, Banatul de Sud
| Skorenovac Скореновац Székelykeve |
|
| — Sat — | |
| Skorenovac | |
|
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| District | Banatul de Sud |
| Comuna | |
| Fondat | 1886 |
|
|
|
| Populație (2002[1]) | |
| - Total | 2.574 locuitori |
|
|
|
| Cod poștal | 26228 |
| Prefix telefonic | 013 |
| nr. înmatriculare auto | KO |
|
|
|
| Planul localității | |
| modifică |
|
Skorenovac (citit în română Scorenovaț) (maghiară Székelykeve, germană Skorenowatz) este un sat situat în partea de nord-est a Serbiei, în Voivodina. Aparține administrativ de comuna Cuvin. La recensământul din 2002 localitatea avea 2574 locuitori. Majoritatea locuitorilor (86,71% din populație) sunt secui din Bucovina. Primele construcții au apărut aici în anul 1883 ca urmare a inundațiilor produse pe Dunăre. Skorenovac este cea mai sudică localitate din Serbia cu populație majoritar maghiarofonă.
Istoric[modificare]
Între anii 1859 și 1886, pe teritoriul situat între localitatea Banatski Brestovac și Dunăre a existat satul Đurđevo (în maghiară Gyurgyova-Rádayfalva). După colonizarea inițială cu familii maghiare ce proveneau din localitățile Banatsko Novo Selo (maghiară Újfalu), Jermenovci (maghiară Ürményháza), Banatski Dvor (maghiară Szőlősudvarnok), precum și din Sándorfalva, în anul 1883 se stabilesc aici 645 familii de secui ce însumau aproximativ 2000 de indivizi.
Mai târziu, în anul 1886, populația acestui sat a fost strămutată în localitățile Skorenovac și Ivanovo. Motivul acestei mișcări de populație a fost amenințarea constantă a Dunării, care prin indundațiile sale producea daune terenurilor arabile și punea în pericol viețile locuitorilor.
Satul Skorenovac a fost fundat în anul 1886 în timpul împăratului austriac Franz Joseph și făcea parte din Comitatul Torontal, inclus în regatul maghiar. În anul 1912 aparține administrativ de Comitatul Timiș. În anul 1888 în Skorenovac erau 506 case apoi, în 1912 localitatea înregistra 685 case.
Majoritatea coloniștilor inițiali erau secui din Bucovina, la care se adaugă familii germane din Plandište și Pločica, precum și bulgari din Dudeștii Vechi.
Secuii bucovineni proveneau din Țibeni (maghiară Istensegíts), Iacobești maghiară Fogadjisten, Dornești maghiară Hadikfalva, Vornicenii Mici (maghiară Józseffalva) și Măneuți (maghiară Andrásfalva). Originea secuilor bucovineni stabiliți în Skorenovac, Ivanovo și Vojlovica este harghiteană (provin din satul Siculeni), numit în maghiară Madéfalva.
Note[modificare]
- ^ Cartea 9, Populația, analiza comparativă a populației în 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 și 2002, date structurate pe localitate, Institutul Sârb de Statistică, Belgrad, mai 2004 (ISBN 86-84433-14-9)
- Skorenovac története - Szabatka Gyula ( Publisher R. Oberläuter, Kovin, Kingdom of Yugoslavia, 1936.)
- Jovan Erdeljanović, Srbi u Banatu, Novi Sad, 1992.
- Slobodan Ćurčić, Broj stanovnika Vojvodine, Novi Sad, 1996.
- Mgr. Erős Lajos, Adalékok a Zrenjanini-Nagybecskereki Egyházmegye történetéhez, 1993. (Additamenta ad historiam Diocesis Zrenjaninensis-Nagybecskerekensis)
|
||||||||||