Sistemul simplificat pentru romanizarea limbii bulgare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sistemul simplificat pentru romanizarea limbii bulgare este un sistem de transliterare, create de Liubomir Ivanov în Institutul de Matematică și Informatică la Academiei Bulgare de Științe în 1995,[1][2] care este definit prin următorul tabel:[3][4]

А
A
Б
B
В
V
Г
G
Д
D
Е
E
Ж
ZH
З
Z
И
I
Й
Y
К
K
Л
L
М
M
Н
N
О
O
П
P
Р
R
С
S
Т
T
У
U
Ф
F
Х
H
Ц
TS
Ч
CH
Ш
SH
Щ
SHT
Ъ
A
Ь
Y
Ю
YU
Я
YA

In afara de Bulgaria, acest sistem este, de asemenea, oficial pentru ONU din 2012,[5] cât și pentru SUA și Marea Britanie din 2013.[6] Ivanov propune să se folosească abordarea romanizare în cazul alfabetele chirilic altor limbi slave, în special alfabetul rus.[7]

Origini și modul de utilizare[modificare | modificare sursă]

Initial, la 2 martie 1995 sistemul a fost adoptat pentru a servi pentru romanizarea denumiri geografice bulgare în Antarctica.[3] Ulterior, sistemul a fost ales de către guvernul bulgar ca sistemul de transliterare oficial al Bulgariei, promulgată prin decretele guvernamentale în 2000[8][9] și 2006,[10][11] și, în final prin a Legea de transliterare adoptate în 2009.[12][13]

Ilustrație[modificare | modificare sursă]

Exemplu (Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului):
Всички хора се раждат свободни и равни

по достойнство и права. Те са надарени
с разум и съвест и следва да се отнасят
помежду си в дух на братство.

Vsichki hora se razhdat svobodni i ravni

po dostoynstvo i prava. Te sa nadareni
s razum i savest i sledva da se otnasyat
pomezhdu si v duh na bratstvo.

Reversibilitate[modificare | modificare sursă]

Sistemul nu este reversibil, pentru că А, Ж, Й, Ц, Ш, Щ, Ю, Я sunt transliterate în același mod ca Ъ, ЗХ, Ь, ТС, СХ, ШТ, ЙУ, ЙA respectiv. Un auxiliar varianta inversabilă a sistemului este propus de L. Ivanov, D. Skordev și D. Dobrev, pentru a fi utilizate în aceste cazuri speciale, în cazul în care recuperarea exactă a cuvintelor bulgare de la versiunile latină este o prioritate, cu litere chirilice și combinațiile de litere Ъ, Ь, ЗХ, ЙА, ЙУ, СХ, ТС, ТШ, ТЩ, ШТ, ШЦ sunt transliterate ca `A, `Y, Z|H, Y|A, Y|U, S|H, T|S, T|SH, T|SHT, SH|T, SH|TS respectiv.[14]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en bg Andreev A., I. Derzhanski eds. Bulgarian Academy of Sciences: Institute of Mathematics and Informatics, founded 1947. Sofia: Multiprint Ltd., 2007. 64 pp. ISBN 978-954-8986-27-4
  2. ^ fr Inventaire des outils de romanisation. Bibliothèque et Archives Canada. Ottawa 2006.
  3. ^ a b en L.L. Ivanov, Toponymic Guidelines for Antarctica, Antarctic Place-names Commission of Bulgaria, Sofia, 1995.
  4. ^ en M. Gaidarska, The Current State of the Transliteration of Bulgarian Names into English in Popular Practice, Contrastive Linguistics, XXII, 1998, 112, pp. 69-84. ISSN: 0204-8701
  5. ^ en Bulgarian. Report on the Current Status of United Nations Romanization Systems for Geographical Names. Compiled by the UNGEGN Working Group on Romanization Systems. Version 4.0, February 2013.
  6. ^ en Romanization System for Bulgarian: BGN/PCGN 2013 System. National Geospatial-Intelligence Agency, September 2014.
  7. ^ Ivanov, L. Streamlined Romanization of Russian Cyrillic. Contrastive Linguistics. XLII (2017) No. 2. pp. 66-73. ISSN 0204-8701
  8. ^ bg Regulations for the issuing of Bulgarian identity documents, State Gazette #14 of 2000. ISSN: 0205-0900
  9. ^ en L.L. Ivanov, On the Romanization of Bulgarian and English, Contrastive Linguistics, XXVIII, 2003, 2, pp. 109-118. ISSN: 0204-8701; Errata, id., XXIX, 2004, 1, p. 157.
  10. ^ bg Ministry of Regional Development and Public Works, Ordinance #3 of 26 October 2006 on the Transliteration of the Bulgarian Geographical Names in Latin Alphabet, State Gazette # 94, 21 November 2006. ISSN: 0205-0900
  11. ^ en United Nations Document E/CONF.98/CRP.71. 17 august 2007.
  12. ^ bg State Gazette # 19, 13 March 2009. ISSN: 0205-0900
  13. ^ it G. Selvelli. Su alcuni aspetti ideologici dei sistemi di traslitterazione degli alfabeti cirillici nei Balcani. Arhivat în , la Wayback Machine. Studi Slavistici XII (2015). pp. 159–180.
  14. ^ en L. Ivanov, D. Skordev and D. Dobrev. The New National Standard for the Romanization of Bulgarian. Mathematica Balkanica. New Series Vol. 24, 2010, Fasc. 1-2. pp.121-130. ISSN 0205-3217