Rotonda scriitorilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Rotonda scriitorilor este un ansamblu monumental, cunoscut inițial sub denumirea de Rondul Roman, care a fost inaugurat în Parcul Cișmigiu din București, în anul 1943, în timpul mandatului primarului Bucureștiului Ion Rășcanu, din inițiativa filosofului Ion Petrovici, ministrul instrucțiunii în acea vreme.[1]

Cuprins

Prezentare [modificare]

Rondul roman este o platformă circulară, de 20 de metri, creată după model englezesc, care poartă din 1943 numele de “Rotonda scriitorilor”. Ansamblul constă dintr-o alee circulară în jurul căreia se află, în prezent, busturile a 12 scriitori români: Bogdan Petriceicu Hasdeu (sculptor: Mihai Onofrei), Nicolae Bălcescu (de Constantin Baraschi), Vasile Alecsandri (de Theodor Burcă), Mihai Eminescu (de Ion Jalea), Alexandru Odobescu (de Milița Petrașcu), Titu Maiorescu (de Ion Dimitriu-Bârlad), Ion Luca Caragiale (de Oscar Späthe), George Coșbuc (de Ion Grigore Popovici), Ștefan Octavian Iosif (de Cornel Medrea), Ion Creangă (de Ion Jiga), Alexandru Vlahuță (de Oscar Han) și Duiliu Zamfirescu (de Alexandru Călinescu)[2]

La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea[3]. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul[4], bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă.[2]

Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus.[2]

Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent"[5], având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată).

Sunet și lumină [modificare]

Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat, în ambianța evocatoare a Rotondei Scriitorilor din Parcul Cișmigiu, spectacolul de sunet și lumină "Cântăm România de astăzi". Scenaristul și regizorul Constantin Dinescu a ales pagini din creația unor clasici ale căror statui se află în Rotondă: Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Hașdeu, Vlahuță, Maiorescu, Șt. O. Iosif, Coșbuc, Odobescu. Și la care s-au adăugat versuri semnate de către poeți contemporani. Au recitat Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuță, Mariana Cercel, Maria Ploae, Dan Condurache, Mitică Popescu, Vistrian Roman. Banda sonoră, alcătuită de Andrei Ghiorghiu a reunit cântece îndrăgite care evocă "munca eroică a constructorilor socialismului, ai marilor ctitorii ale anilor noștri."[6]

Rotonda din Roman [modificare]

Mai există o rotondă a scriitorilor și în Parcul Municipal din Roman, realizată prin Fondul Plastic Iași, constituită din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad.[7]

Note [modificare]

Note [modificare]

  1. ^ Tur virtual cu imagini - Cișmigiu
  2. ^ a b c Ștefan Cazimir: Lista lui Petrovici
  3. ^ Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor
  4. ^ Zelul demolator al proletcultismului
  5. ^ Eminescu 160 de ani: România sufocată de minciună și mitocănie
  6. ^ Scânteia 18 iulie 1989
  7. ^ Roman