Republica de la Užice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Republica de la Užice
Užička Republika
Ужичка република
Teritoriul eliberat din Iugoslavia

Civil Flag of Serbia.svg

1941 Civil Flag of Serbia.svg

Drapelul Republicii de la Užice

Steag

Imn național
Imn național nespecificat¹
Localizarea Republicii de la Užice
Republica de la Užice în cadrul Serbiei din Al Doilea Război Mondial
Capitală Užice
Limbă/limbi Sârbo-croată
Formă de guvernare Republică
Președinte Dragojlo Dudici
Secretar general³ Iosip Broz Tito
Epoca istorică Al Doilea Război Mondial
 - Partizani în Užice 28 iulie
 - Bătălia de la Drežnik 18 august 1941
 - Ultimatumul Germaniei 10 septembrie 1941
 - Eliberarea din Užice 24 septembrie 1941
 - Bătălia de la Kadinjača 29 noiembrie 1941
 - Cucerită 1 decembrie 1941
Monedă Dinar iugoslav
¹ Hej Sloveni și alte cântece partizane erau folosite neoficial;
Președinte al Consiliului Popular al Serbiei
³Secretar general al Partidului Comunist din Iugoslavia. De asemenea Comandant Șef al partizanilor.

Republica de la Užice (adesea scrisă cu ghilimele „Republica de la Užice”, în sârbă Užička Republika, Ужичка република) a fost un teritoriu iugoslav eliberat, organizat ca un mini-stat militar, care a existat din toamna anului 1941 pentru o scurtă perioadă de timp în Iugoslavia ocupată de naziști, mai exact în partea vestică a Serbiei. Republica a fost înființată de mișcarea de rezistență a partizanilor și administrată din orașul Užice.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Republica de la Užice cuprindea aproape toată partea vestică a Serbiei și avea o populație de mai bine de 300 000 de persoane. Era situată între linia Valjevo-Bajina Bașta în nord, râul Drina în vest, râul Morava Mare în est și regiunea Sandžak în sud.

Guvernul era format din „consilierii poporului” (odbori) iar comuniștii au deschis școli și publicat un ziar numit Borba (însemnând „Lupta”). Au reușit chiar să administreze un sistem poștal și aproximativ 145 de kilometri de cale ferată și să producă o fabrică de muniție din pivnițele băncii din Užice.[1]

În noiembrie 1941, în așa numita „prima-ofensivă”, trupele germane au reocupat acest teritoriu, în timp ce majoritatea partizanilor au fugit către Bosnia, Sandžak și Muntenegru, regrupându-se la Foča, în Bosnia.

Trivia[modificare | modificare sursă]

Filmul istoric Republica de la Užice din 1974 descrie evenimentele din scurta perioadă a Republicii de la Užice.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Venceslav Glišić, Užička republika, Beograd, 1986.
  • Јован Радовановић, 67 дана Ужичке републике, Београд, 1972. (прво издање 1961.)
  • Boško N. Kostić, Za istoriju naših dana, Lille, France, 1949.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Balkans Misha Glenny, 1999, p.487

Legături externe[modificare | modificare sursă]