Râul Șoltoaia
| Șoltoaia | |
 Râul pe harta raionului Ungheni, pe teritoriul căruia (partea nord-estică) în mare parte și curge. | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Bazinul Dunării  |
| Zonă de izvorâre | Ciolacu Nou, Fălești |
| Cotă la izvor | 120 m.d.m. |
| Emisar | Vladnic |
| Cotă la vărsare | 34,6 m.d.m. |
| Punct de vărsare | Petrești, Ungheni |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 128 km² |
| Lungimea cursului de apă | 29 km |
| Date generale | |
Modifică date / text  | |
Șoltoaia este un râu din Republica Moldova, afluent de dreapta al râului Vladnic.[1] Are un afluent Șoltoița. Râul apare în documentele medievale începând cu anul 1584.[2] Z. Arbore oferă următoarea descriere:
„Șoltoi, pârâu, în jud. Bălți. Izvorăște de sub muntele Măgura, de lângă satul Ciolaceuca, și curge în fundul văii Șoltoi, până aproape de Bladnic, unde se varsă. Are o lungime de circa 30 km., după harta statului major rus. Apele sale nutresc 8 heleșteie, ce se află în valea Șoltoi. Gura pârăului se află în râul Bladnic, în valea Prutului, la N.-E. de satul Zaharancea. Lângă satul Petrești, pârâul primește afluentul din stânga pârăiașul Brițcaia. Pe malurile sale sunt: colonia germană Șoltoi și satele Chirleni și Petrești”.[3]
Continuitatea cursului râului este întreruptă de construcția lacurilor de acumulare și a iazurilor.[4] Valea este slab șerpuitoare, în formă de V latin, cu o lățime medie de 2,5-3,0 km, maximă - 3,5 km, minimă - 0,8 km. Versanții sunt puternic dezmembrați, alcătuiți din argile nisipoase, concavi, mai rar convecși, cu înălțimea de 60-90 m. Lățimea cursului de apă este de 2-4 m, adâncimea măsoară până la 0,3 m, viteza apei este mică (până la 0,1 m/s).[5]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ HOTĂRÂRE Nr. 728 din 08-09-2014 privind aprobarea Listei corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fîșiilor de protecție, precum și a Listei construcțiilor hidrotehnice gestionate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor. In Monitorul Oficial, 19-09-2014, Nr. 275-281 art. 788.
- ^ EREMIA, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Prutului. Afluenții de stânga râului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2014, nr. 4(35), pp. 147-152. ISSN 1857-0461.
- ^ Zamfir C. Arbore. Dicționarele geografice ale provinciilor române în afară de regat. Vol. 1: Dicționarul geografic al Basarabiei. Ediția I, văzut, îndreptat și aprobat de comitetul de redacție Grigore Tocilescu, Iannescu și Gion. București: Atelierele grafice I.V. Socecu, 1904, p. 204.
- ^ Planul de gestionare al bazinului hidrografic Prut, 2017-2022. 2016, pp. 13.
- ^ Valeriu Cazac, et al. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Volumul 1: Apele de suprafață. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2007, pp. 195-196 ISBN 978-9975-67-294-8
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Ruslan Melian [et al.]. Ghid (îndrumar metodologic) pentru gestionarea bazinelor râurilor mici și mijlocii. Chișinău: Eco-Tiras, 2018 (Tipogr. „Elan Poligraf”). 84 p. ISBN 978-9975-66-614-5
| |||||||||||||||||