Petrești, Ungheni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petrești
—  Comună  —
Petrești se află în Ungheni
{{{alt}}}
Petrești
Satul pe harta Republicii Moldova
Petrești se află în Ungheni
{{{alt}}}
Petrești
Satul pe harta raionului Ungheni
Coordonate: Coordonate: 47°18′25″N 27°44′51″E / 47.30694°N 27.74750°E / 47.30694; 27.7475047°18′25″N 27°44′51″E / 47.30694°N 27.74750°E / 47.30694; 27.74750

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Ungheni

Localități componente Petrești, Petrești (stație c.f.), Medeleni

Guvernare
 - Primar Serghei Gorea, 2012

Suprafață
 - Total 4501,01 ha  km²

Populație
 - Total 4.391 locuitori

Petrești este o localitate-centru de comună în Raionul Ungheni, Republica Moldova.Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, 1 km de traseul de cale ferată Ungheni-Bălți, pe traseul internațional Chișinău-Iași și la 115 km de capitala Republicii Moldova or. Chișinău. Cele mai apropiate puncte vamale sunt: Vama Ungheni și Vama Sculeni. Localitatea are 5012 locuitori, inclusiv 782 copii pînă la 16 ani și 862 pensionari. La momentul efectuării recensămîntului peste hotarele țării erau plecate 566 persoane. În localitate lucrează 155 angajați bugetari, aproximativ 200 de persoane sunt angajate la instituțiile bugetare din orașul Ungheni (spitalul raional Ungheni, Comisariatul de Poliție Ungheni, Armata Națională etc.). În componența comunei Petrești intră două localități - satul Petrești și satul Medeleni.

Legenda[modificare | modificare sursă]

Satul Petrești are o istorie multiseculară. Conform unei legende, denumirea satului provine de la niște pietre sau prundiș care se aflau în cantități mari în apropierea acestei așezări. O altă versiune susține că numele satului provine de la un oarecare Petru, care a fost unul din primii locuitori ai satului.

Este inconsistentă legenda, potrivit căreia denumirea satului Petrești provine de la țarul Rusiei Petru I, sosit în Moldova în timpul campaniei de la Prut (1711).

În perioada romană, pe teritoriul unde în prezent se află satul Petrești, au existat vetrele a trei sate, devastate de huni în anul 376. Aici, au fost identificate urme de case arse, obiecte casnice, mai ales vase de argilă. Mai tîrziu, în jurul anului 1000, se presupune că ar fi existat un alt sat, căci în acest loc au fost atestate 10 movile funerare ce conțineau fragmente de vase de lut din epoca migrației popoarelor.

Din baza de date a Primăriei Petrești[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a satului Petrești este făcută la 15 septembrie 1583. Domnul Moldovei, Petru Șchiopu, prin hrisovul său a poruncit: „…am dat și am miluit sfîntă mănăstire Galata, un sat anume Petreștii, în ținutul Cîrligului supt bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”.

Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni – Bălți și de traseul internațional Chișinău –Iași, la 115 km de Chișinău.

Suprafața totală e de: 4501,01 ha, dintre care: pămînt arabil – 3215 ha, pășuni – 486,59 ha,culturi multianuale- 36,26 ha, teren proprietate puboică – 118,001 ha, teren proprietate de stat- 752,11 ha, teren proprietate privată – 677,32 ha, suprafețe irigate – 640 ha.

În Petrești funcționează de mai bine de patru ani Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret “Alter ego”. Este este primul centru de acest tip deschis în raionul Ungheni. Are implementate deja cinci proiecte, valoarea totală a cărora depășește suma de 200 mii lei. Printre acestea se numără: “Prevenirea traficului de ființe umane”, finanțat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului; “Tinerii de azi viitorul de mîine” – fundația Monsanto în cadrul proiectului “Promovarea ideilor tinerilor”; “Centrul de zi pentru copiii dezavantajați”, finanțat de Direcția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare.

Clima[modificare | modificare sursă]

Datorită poziției sale geografice , caracteristicilor reliefului precum și influenței maselor ciclonice atlantice și siberiene, clima satului are un caracter temperat-continental pronunțat, intengrîndu-se în mod organic, ansamblului condițiilor naturale al Podișului Moldovei.

Radiația solară globală, cu valori termice medii anuale de 115 kkal/cm2 are o distribuție neuniformă în cadrul satului. 40% din totalul de radiație îi revine perioadei de vară (iulie - 17 kkal/cm2). În timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie - 2,2 kkal/cm2). Aceasta este legată și de durata de strălucire a soarelui, care este în jur de 2000 are anual, repartizate între 200 - 400 zile.

Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9⁰ și o amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 - 25⁰ C. Mediile lunii ianuarie sunt de -3⁰ C - -5⁰ C , iar ale lunii iulie sunt de 20⁰ C - 22⁰ C. Diferențele dintre subunitățile înalte și cele joase ale reliefului ating de obicei -2⁰ C.

În legătură directă cu variația temperaturii aerului stau și datele medii ale primului și ultimului îngheț și unele praguri termice care reprezintă interes pentru agricultură.În mod obișnuit la Petrești, ca și întreaga acaeastă regiune, primul înghețse produce în jurul datei de 15 octombrie, iar cel mai tîrziu 21 mai. Trecerea temperaturilor peste 0⁰C are loc în jur de martie, iar coborîrea lor sub 0⁰C are loc 6 decembrie. Valorile de temperatură de peste 5⁰C începe pe la 23 martie, iar cele ce depășesc 10⁰ C se înregistrează între 11 aprilie și 20 octombrie. Această perioadă ține aproximativ 180-185 zileși este perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole, în care se realizează o sumă a temperaturilor active de 3000-3200⁰.

Numărul mediu anual a zilelor cu ccer senin este de 107 zile, cel al zilelor cu cer noros ajunge la 144, iar cu cer acoperit de 144zile.Durta totală de strălucire a soarelui este în medie de 2051 ore pe an.Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale în jur de 70%. În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de ploi, cu excepția intervalului cuprins între datele medii de 23 noiembrie și 21 martie, cînd de obicei se înregistrează 30-42 zile de zăpadă.

Un fenomen caracteristic climatului din această zonă îl constituie ploile cu caracter torențial din sezonul cald sub forma de averse cu o intensitate deosebită.Cle mai mari cantități de apă căzută în 24 de ore sunt de multe ori egale sau apropiate cu cele lunare.

Lipsa timp de 10-14 zile a precipitațiilor duce la apariția secetelor mai ales vara. În cursul unui an se înregistrează în medie 191 zile fără precipitații, iar gruparea lor în perioade mai mari are repercusiuni negative asupra agriculturii drept care se cere amenajarea intensivă a bazinelor hidrografice și sistemului de irigare.

Întreaga dinamică a atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord-vest; sud-est și nord care au frecvența de 20-29%(NV), 8-15% (SE) și 8-12%(N).

Viteza medie corespunzătoare celor trei direcții principale amintite înregistrează este de 4,6-5,7 m/s, 3,1-4,4 m/s și respectiv 2,5-4,5 m/s.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Sub raportul resurselor hidrice moșia satului Petrești se caracterizează printr-o zonă centrală dificitară încadrată spre sud și est de sectoarele srăbătute de rîul Prut și Gîrla Mare , Șoltoaia și Vladnic. Din cantitatea totală a precipitațiilor atmosferice căzute într-un an mediu, dar care este destul de redusă, doar 14-17% alimentează pîraiele, rîul Prut și lacurile, cea mai mare parte se consumează prin infiltrație și evaporare.Aceasta situație justifică preocuparea din cele mai vechi timpuri a locuitorilor din această zonă de a amenaja iazuri care să suplimenteze rezervele de apă necesare agriculturii.

Aflîndu-se în zona Mării Negre, satul Petrești are și ape sărate presate răspîndite în depunerile cainozoice, cu adincimea lor înclinată în direcția sud, unde se observă și sărarea orizonturilor lor de jos a apelor subterane.Forța apelor presate în partea de nord constituie 200–250 m, iar în partea de su rar atinge 100 m.

Deasemenea pe moșia satului Petrești se pot întîlni ape hidrogeno-sulfurate, sărate, ioda-bronate ș.a. Apele subterane din localitate a căror existență este strînsă legată de condițiile geologice, fizico-geografice și situarea ei în zona Marii Negre, sunt reprezentate prin strate acvifore de adincime(captive) cît și prin strate libere(acvifere).Straturile acvifore captive sunt puțin exploatate, cercetate și folosite. În ce privește straturile libere (acvifere) sunt reprezentate prin cele freatice situate la partea superioară a platourilor, la adîncime de 10–30 m. Ele sunt ușor alcaline (PH=7-7,5), cu o temperatură în jur de 9⁰C. Anume ele asigură alimentația obișnuită cu apă.

Legături externe[modificare | modificare sursă]