Prințesa Frederica de Hanovra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte persoane pe nume Prințesa Friederike vedeți Prințesa Frederica (dezambiguizare).
Prințesa Frederica de Hanovra
Baroneasă von Pawel-Rammingen
Frederica de Hanovra circa 1915
Frederica de Hanovra circa 1915
Căsătorit(ă) cu Baronul Alfons von Pawel-Rammingen
Urmași
Victoria Georgina Beatrice Maud Anne
Nume complet
Frederica Sophie Marie Henrietta Amelia Theresa
Casa regală Casa de Hanovra
Tată George al V-lea de Hanovra
Mamă Maria de Saxa-Altenburg
Naștere 9 ianuarie 1848
Hanovra
Deces 16 octombrie 1926 (78 de ani)
Biarritz, Franța

Prințesa Frederica de Hanovra (9 ianuarie 184816 octombrie 1926) a fost membră a Casei de Hanovra. După căsătorie a trăit în general în Anglia, unde a fost un membru proeminent al societății.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Prințesa Frederica de Hanovra

Frederica s-a născut la 9 ianuarie 1848 la Hanovra, ca al doilea copil și prima fiică a Prințului Ereditar de Hanovra (mai târziu regele George al V-lea de Hanovra) și a soției acestuia, Prințesa Maria de Saxa-Altenburg. Pe linie paternă a fost strănepoata regelui George al III-lea al Regatului Unit.

În ianuarie 1866, primul ministru al Prusiei Otto von Bismarck a început negocierile cu Hanovra, reprezentată de contele Platen-Hallermund, privind o posibilă căsătorie între Frederica și Prințul Albrecht al Prusiei.[1] Planurile nu s-au finalizat deoarece tensiunea dintre Hanovra și Prusia a crescut, în final ducând la războiul austro-prusac (14 iunie - 23 august 1866).

În 1866, tatăl Fredericăi a fost detronat ca rege al Hanovrei. Familia s-a stabilit la Gmunden în Austria, unde dețineau Schloss Cumberland (numit astfel după titlul ducal britanic pe care îl deținea tatăl Fredericăi). Frederica a vizitat Anglia cu familia ei în mai 1876,[2] și din nou, după decesul tatălui, în iunie 1878.[3]

Prințesa s-a îndrăgostit de baronul Alfons von Pawel-Rammingen (1843–1932), fiul unui oficial guvernamental al Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha. Alfons a fost comisul tatălui ei.[4] Alfons a fost naturalizat ca supus britanic la 19 martie 1880 și, la 24 aprilie 1880 el și Frederica s-au căsătorit.[5] Nunta a avut loc la Castelul Windsor și ceremonia religioasă a fost ținută de episcopul de Oxford.[6]

Sora lui Alfons, Anna, era căsătorită cu baronul Oswald von Coburg, fiul unui fiu nelegitim al Prințului Ludwig Karl Friedrich de Saxa-Coburg-Saalfeld (al treilea fiu al lui Ernest Frederic, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld).

După căsătorie, Frederica și Alfons au locuit într-un apartament la Hampton Court Palace.[7] Cuplul a avut un singur copil, o fiică, care s-a născut și a murit la Hampton Court Palace:

  • Victoria Georgina Beatrice Maud Anne (7 martie 1881 – 27 martie 1881).[8]

Frederica și Alfons erau oaspeți frecvenți la Castelul Windsor și la Casa Osborne. Frederica a murit în 1926 la Biarritz, Franța, la vârsta de 78 de ani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Otto von Bismarck, Bismarck, the Man and the Statesman (New York: Harper, 1898), II, 26.
  2. ^ "Court Circular", The Times ( 22 May 1876): 11.
  3. ^ "Court Circular", The Times ( 24 June 1878): 9.
  4. ^ Sarah Tytler, Life of Her Most Gracious Majesty the Queen (Toronto: G. Virtue, 1885), II, 224.
  5. ^ Melville Ruvigny, The Nobilities of Europe (London: Melville, 1909), 229.
  6. ^ "The Royal Marriage", The Times ( 24 April 1880): 11.
  7. ^ Ernest Law, The History of Hampton Court Palace (London: G. Bell, 1903), III, 382-384 and 445-446.
  8. ^ "News in Brief", The Times ( 29 March 1881): 10.