Prințesa Augusta a Marii Britanii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințesa Augusta
AugustaFrederikevonHannover01.jpg
Ducesă de Brunswick-Wolfenbüttel
Domnie 26 martie 1780[1] – 10 noiembrie 1806
Căsătorit(ă) cu Karl William Ferdinand, Duce de Brunswick
Urmași
Augusta, Prințesă de Württemberg
Caroline, regină a Regatului Unit
Frederick William, Duce de Brunswick-Wolfenbuttel
Nume complet
Augusta Frederica
Casa regală Casa de Hanovra
Casa de Brunswick-Bevern
Tată Frederick, Prinț de Wales
Mamă Prințesa Augusta de Saxa-Gotha
Naștere 31 august 1737(1737-08-31)
Palatul St James, Londra
Deces 23 martie 1813 (75 ani)
Hanover Square, Londra
Înmormântare 31 martie 1813
Castelul Windsor

Prințesa Augusta (31 august 173723 martie 1813) a fost membră a familiei regale britanice, nepoată a regelui George al II-lea și sora regelui George al III-lea. S-a căsătorit cu Charles William Ferdinand, Duce de Brunswick, membru al Casei Brunswick. Fiica ei, Caroline de Brunswick a devenit soția regelui George al IV-lea.

Primii anie[modificare | modificare sursă]

Prințesa Augusta s-a născut la Palatul St. James din Londra. Tatăl ei a fost Frederic, Prinț de Wales, fiul cel mare al regelui George al II-lea și a reginei Caroline de Ansbach. Mama ei a fost Prințesa Augusta de Saxa-Gotha.

Cincizeci de zile mai târziu a fost botezată la Palatul St. James de John Potter, arhiepiscop de Canterbury. Nașii ei au fost: bunicul patern, Regele George al II-lea (reprezentat de Lordul Chamberlain, Charles FitzRoy) și bunicile Regina Caroline și Ducesa de Saxa-Gotha (ambele reprezentate prin procură).[2]

În momentul nașterii ei a fost a doua în linia de succesiune. Augusta a primit o educație atentă; negocierile legate de căsătoria ei au început în 1761.

Căsătoria[modificare | modificare sursă]

Portret al Augustei de Hanovra cu primul ei fiu, Karl Georg de Brunswick, 1767.

La 16 ianuarie 1764, Augusta s-a căsătorit cu Karl William Ferdinand, Duce de Brunswick, la capela regală a Palatului St James.

Augusta a considerat reședința din Brunswick ca fiind prea simplă. Ea a revenit în Marea Britanie în 1764 pentru a da naștere primului ei copil și s-a întors în Brunswick la mult timp după naștere. Un palat nou a fost construit pentru ei la Zuckerberg, în sudul Brunswick, construit de către Carl Christoph Wilhelm Fleischer, și numit Richmond, pentru a-i aminti de Anglia. Când palatul a fost terminat în 1768, Augusta s-a mutat permanent acolo.

Căsătoria a fost un aranjament politic și Augusta și Karl s-au privit reciproc cu indiferență. Augusta a fost indiferentă la aventurile lui Karl cu Maria Antonia Branconi și Louise Hertefeld. Indiferența ei a fost uneori văzută ca aroganță și a dat naștere la zvonuri și calomnii. Popularitatea Augusta a fost grav afectată de faptul că fiii ei mai mari, s-au născut cu handicap.

Augusta rareori a apărut la curtea din Brunswick, din cauza dominației soacrei ei. Când Karl a devenit regent în 1773, soacra ei a părăsit curtea și Augusta și-a jucat rolul de prima doamnă în ceremoniile de la curte deși adesea își lua scurte vacanțe pe care le petrecea la palatul Richmond. În 1780, Karl, regent deja pentru tatăl său, a devenit duce suveran și Augusta a devenit ducesă.

Copii[modificare | modificare sursă]

Cuplul a avut 7 copii:

Ultimii ani[modificare | modificare sursă]

În 1806, când Prusia a declarat război Franței, Ducele de Brunswick, care avea 71 de ani a fost numit comandant șef al armatei prusace. În același an, la 14 octombrie, în Bătălia de la Jena, Napoleon a învins armata prusacă și, în aceeași zi, în Bătălia de la Auerstadt, Ducele de Brunswick a fost rănit grav; a murit câteva zile mai târziu.

Ducesa de Brunswick împreună cu familia ei a plecat în Altona. Deoarece armata franceză înainta, ambasadorul britanic a sfătuit-o pe Augusta să fugă. A fost invitată în Suedia de către cumatul nurorii ei, Gustav al IV-lea Adolf al Suediei[3]. Nora ei, Prințesa Mary a acceptat invitația și a plecat în Suedia, însă Augusta a plecat la Augustenborg, un oraș mic la est de Jutland. Ducesa de Brunswick a rămas acolo împreună cu nepoata ei, Prințesa Louise Augusta, fiica surorii sale, regina Caroline Mathilde a Danemarcei, până când fratele ei, George al III-lea al Marii Britanii, i-a permis să se mute la Londra în septembrie 1807.

S-a mutat în Casa Montague din Blackheath, Greenwich împreună cu fiica ei Prințesa de Wales dar curând a achiziționat casa vecină, pe care a numit-o Casa Brunswick. Ducesa de Brunswick a trăit în Blackheath și a murit, în 1813, la 75 de ani.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The Peerage – Charles I, Duke of Brunswick
  2. ^ Yvonne's Royalty Home Page: Royal Christenings
  3. ^ Cecilia af Klercker (1927) (în Swedish). Hedvig Elisabeth Charlottas dagbok VI 1797-1799 (The diaries of Hedvig Elizabeth Charlotte VI 1797-1799). P.A. Norstedt & Söners förlag Stockholm. pp. 219–220. ISBN 270693