Mănăstirea Chiajna
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
Mănăstirea Chiajna este o biserică în ruină, aflată la marginea Bucureştiului, în jurul căreia circulă legende cum că ar fi blestemată.
În Lista monumentelor istorice 2004 din Municipiul Bucureşti, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, este înscrisă Mănăstirea Chiajna, Giuleşti Cartierul Giuleşti, cu amplasamentul pe malul nordic al Dâmboviţei, suprapus de Şoseaua de centură şi de str. Poiana Trestiei; carou cadastral 3 - 4. [1]
Cuprins |
[modifică] Introducere
Ruinele se află la periferia Bucureştiului, la marginea cartierului Giuleşti-Sârbi, lângă o groapă de gunoi, subiect al multor legende şi mituri urbane.[necesită citare] Construcţia Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri. [2]
Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult româneşti ale vremii, însă nu s-a întâmplat aşa. [formulare evazivă] Preoţii nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate, şi din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcţia a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbuşit turla.
[modifică] Ciuma
Mănăstirea a fost părasită pe timpul ciumei din vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti. Alte surse susţin că mănăstirea funcţiona în 1792, dar a fost părasită în vremea ciumei, cand domnitor era Mihai Şuţu. [formulare evazivă]
[modifică] Clopotul
Clopotul ei cel mare ar fi fost aruncat in apele Damboviţei şi, după spusele localnicilor, se aude bătând în nopţile cu lună plină.[necesită citare] Câteva înregistrări ale acestui sunet au fost făcute publice, însa nu au fost niciodată luate în serios.
[modifică] Chipul misterios
Pe zidul din dreapta, dinspre intrare, cam pe la mijloc, la câţiva metri înălţime, desprinzându-se tencuiala, a aparut un chip enigmatic, de o stranie frumuseţe, ce seamană cu o domniţă, dar şi cu un înger, iar după alte pareri ar semăna cu Sfinxul de la Gizeh sau cu Sfinxul românesc.[necesită citare] [formulare evazivă]
[modifică] Dispariţii si crime
De-a lungul anilor, au fost semnalate numeroase dispariţii în zona mănăstirii, mai ales ale rromilor din cartierul vecin. Aceştia au poveşti înspaimântătoare legate de vechea ruină.[necesită citare] e asemenea, în interiorul ei au avut loc două crime, una înainte de 1990 şi alta după.[necesită citare]
[modifică] O ruină fragilă
Deşi ruina a rezistat parţial la bombardamentul turcilor, a rămas foarte fragilă, cupola ei căzând la cutremurul din 1977. Astăzi, la fiecare câteva minute, trec avioane exact pe deasupra bisericii, la altitudine foarte joasă. Din acest motiv, dar mai ales pentru că este amplasată la mai putin de 20 de metri de calea ferată Bucureşti - Craiova, mănăstirea are de suferit enorm, căramizi picând aproape zilnic din ea.
[modifică] Încercări de restaurare
[formulare evazivă] Prin 1948 autoritaţile comuniste au refuzat cererea episcopului Antim Nica de a se restaura mănăstirea.
[modifică] Mănăstirea astăzi
Ruina a ajuns obsesia multor fotografi, impresionând prin dimensiunile sale uriaşe (43 metri lungime, 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri).[necesită citare] Mulţi alpinişti vin la ea pentru a o escalada; mai nou ea serveşte şi ca decor pentru videoclipuri de manele.[necesită citare] De asemenea, în 2004, formaţia de muzică rock Praf În Ochi a filmat, tot la mănăstire, videoclipul piesei "1000 de gânduri".[necesită citare]
[modifică] Infecţii inexplicabile
Totuşi, unii dintre aceia cei care au vizitat ruinele mănăstirii, în speranţa că vor găsi răspunsuri în legătură cu întâmplările stranii care se petrec sub cer cu lună plină, s-au ales cu cefalee(dureri de cap), erupţii cutanate, boli diareice, numeroase infecţii la nivelul pielii sau chiar şi scabie.[necesită citare] [formulare evazivă] [formulare evazivă]
