Sfinxul din Bucegi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Munților Bucegi, la 2216 metri altitudine, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit situat la 2.216 m altitudine.

Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele si istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.

În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Topleț, Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc.

Cuprins

[modificare] Originea denumirii

Cea mai veche fotografie a acestui megalit datează din jurul anului 1900 și prezintă Sfinxul văzut din față, având titlul explicativ de Babe din Caraiman.

Prima denumire de Sfinx datează din anul 1935 într-un articol din Buletinul Alpin. Un an mai târziu, în revista „România”, profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc” [1].

[modificare] Note

  1. ^ Ing. Silviu N. Dragomir - Sfinxul din Bucegi. Legendă și adevăr despre megaliți, în Almanahul turistic, 1986, p. 121-123

[modificare] Legături externe

[modificare] Galerie imagini

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi