Libera, dragostea mea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Libera, dragostea mea
Libera, amore mio...

Afișul românesc al filmului
Titlu originalLibera, amore mio...
Genfilm dramatic
RegizorMauro Bolognini
ScenaristNicola Badalucco
Mauro Bolognini
Luciano Vincenzoni
Bazat peun subiect de Luciano Vincenzoni
StudioRoberto Loyola Cinematografica
Director de imagineFranco Di Giacomo
MontajNino Baragli
MuzicaEnnio Morricone
DistribuțieClaudia Cardinale
Bruno Cirino
Adolfo Celi
Philippe Leroy
Premiera21 martie 1975
Premiera în România  (1980-11-12)
Durata110 minute
film color (Eastmancolor)
ȚaraItalia Italia
Locul acțiuniiRoma  Modificați la Wikidata
Limba originalăitaliană
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Libera, dragostea mea (titlul original: în italiană Libera, amore mio...) este un film dramatic italian, realizat în 1975 de regizorul Mauro Bolognini, după un subiect de Luciano Vincenzoni, protagoniști fiind actorii Claudia Cardinale, Bruno Cirino, Adolfo Celi și Philippe Leroy.[1]

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Roma anii 1930. Libera, fiica unui anarhist exilat pe insula sudică Ustica, și-a păstrat ideile și își manifestă ostentativ ura față de fascism. Deși atitudinea ei inițială este mai mult reflectarea unui act de refuz decât a unui activism politic dovedit, Libera este din ce în ce mai amenințată: este, printre altele, acuzată de provocare de către poliție pentru că la tradiționala paradă de 1 mai, ea și cei doi copii ai ei erau îmbrăcați în roșu. În fața ostilității administrației Mussolini, Libera și familia ei au fost nevoite să se stabilească mai întâi la Livorno, apoi la Modena unde s-a alăturat Rezistenței. A doua zi după Eliberare, Libera cade sub gloanțele unui ucigaș izolat, nostalgic după fascism...

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]