James FitzJames, Duce de Berwick

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
James FitzJames
Duce de Berwick
James FitzStuart, Duke of Berwick.png
Căsătorit(ă) cu Honora de Burgh
Anne Bulkeley
Urmași
James Fitz-James Stuart, Duce de Berwick
Henry James Fitzjames, Duce de Fitzjames
Henriette de Fitzjames
François Fitz-James, Duce de Fitzjames
Henry Fitzjames
Charles de Fitzjames, Duce de Fitzjames
Laure Anne de Fitzjames
Marie Emilie de Fitzjames
Edouard de Fitzjames
Anne Sophie de Fitzjames
Anne de Fitzjames
Tată Iacob al II-lea al Angliei
Mamă Arabella Churchill
Naștere 21 august 1670
Moulins, Franța
Deces 12 iunie 1734(1734-06-12)
(&&&&&&&&&&&&&&63.&&&&&063 ani, &&&&&&&&&&&&&295.&&&&&0295 zile)

James FitzJames, Duce de Berwick, Duce de Fitz-James, Duce de Liria și Jérica (21 august 167012 iunie 1734) a fost un lider militar anglo-francez, fiul nelegitim al regelui Iacob al II-lea al Angliei și al amantei sale, Arabella Churchill, sora Ducelui de Marlborough.

În 1695 el s-a căsătorit cu Honora de Burke, fiica Contelui de Clanricarde și văduva Contelui de Lucan. S-a recăsătorit cu Anne Bulkeley, fiica lui Henry Bulkeley, în 1700. A devenit mareșal al Franței în 1706.

Biografie[modificare | modificare sursă]

James s-a născut în Franța, în orașul Moulins, cu cincisprezece ani înainte de urcarea pe tron a tatălui său, Iacob al II-lea al Angliei, în acea vreme Duce de York, succesorul la tron al fratelui său Carol al II-lea al Angliei. James a fost educat ca un prinț catolic în diverse colegii din Franța. În 1687, tatăl său, devenit rege, l-a numit duce de Berwick, conte de Tinmouth și baron Bosworth.

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

Portret al ducelui de Berwick din 1687 de Sir Godfrey Kneller

Și-a făcut debutul în Ungaria la asediul din Buda, în slujba lui Carol al V-lea de Lorena; apoi a participat la Bătălia de la Mohács (1687) tot în Ungaria, unde a luptat împotriva turcilor. După bătălie s-a întors în Anglia, unde a fost numit guvernator de Portsmouth și a devenit cavaler al Ordinului Jartierei. După revoluția din 1688, a avut un rol foarte activ în toate încercările de a-l reînscăuna pe tron pe tatăl său. Acest ofițer strălucit s-a angajat apoi în serviciul Franței, iar în 1703 a fost naturalizat francez.

Războiul Succesiunii Spaniole[modificare | modificare sursă]