Ioan Ianolide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Ioan Ianolide (n. 1919 Dobrotești, județul Teleorman - d. 5 februarie 1986), fost detinut politic in inchisorile regimului comunist, membru al Frățiilor de Cruce.

După studiile elementare, se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care nu o termină, căci din 1941, ca membru al Frățiilor de Cruce, odată cu așa-numitul grup Gafencu, este întemnițat și timp de 23 de ani peregrinează prin diferite locuri de detenție: Aiud, Gherla, Pitești, Tîrgu Ocna etc.

Alături de Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide a luptat pentru apărarea credinței ortodoxe, făcând parte din grupul misticilor (nume dat chiar de Securitate).

De Valeriu Gafencu îl leagă o prietenie exemplară. Împreună cu Virgil Maxim și Marin Naidim, încearcă să facă din spațiul carceral o Biserică a lui Hristos.

După eliberare, în 1981-1984, persecutat de securitate, scrie pe ascuns sute de pagini. Cartea rezultată, „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”, publicată la Editura Christiana (București, 2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mînăstirea Diaconești, din comuna Agăș, județul Bacău, asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mîna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă, Editura Christiana, București, 2006
  • Deținutul profet, Editura Bonifaciu, 2009

Referinte[modificare | modificare sursă]

http://www.razbointrucuvant.ro/2013/02/05/ianolide-marturii-mucenic-inchisori-comuniste/