Intervenția anticomunistă a armatei române în Ungaria
| Lupta anticomunistă din Ungaria | |
| Parte a Războiului româno-ungar din 1919 | |
|---|---|
 Trupele române ocupând Budapesta, 1919 |
|
| Informații generale | |
| Perioadă | 1919 |
| Loc | Transilvania, Ungaria, Slovacia |
| Rezultat | Victoria decisivă a României Prăbușirea Republicii Sovietice Ungaria Teroarea Albă în Ungaria |
| Combatanți | |
 Republica Sovietică UngariaRepublica Sovietică Slovacia |
  România  Cehoslovacia Armata Națională |
| Conducători | |
| Aurél Stromfeld Ferenc Julier Vilmos Böhm Béla Kun |
Traian Moșoiu Gheorghe Mărdărescu Constantin Prezan Ferdinand I al României Tomáš Masaryk |
| Efective | |
| 100.000 |
250.000 20.000 |
| Pierderi | |
| necunoscute Republica Slovacă a anunțat 450 de soldați ai armatei regulate morți (după alte surse 1000-1500), 3691 răniți, 471 prizonieri |
11.666 din care 3.670 morți864 morți, 1960 dispăruți, 3000 răniți, 343 prizonieri |
modifică  |
|
La 21 martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun. Forțele comuniste maghiare au atacat atât noul stat Cehoslovacia, cât și trupele române din Transilvania, în speranța de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de corp fiind numit generalul Traian Moșoiu, iar ulterior generalul Gheorghe Mărdărescu.
La 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alți generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moșoiu și locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun a demisionat și regimul comunist a fost înlăturat.
La 14 noiembrie 1919, armata română a părăsit Budapesta, care a rămas sub conducerea armatei naționale ungare. La 16 noiembrie 1919, Horthy a intrat în Budapesta și și-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért.
La 25 februarie 1920, armata română a părăsit teritoriul Ungariei la cererea Antantei.
Legături externe [modificare]
