Hidrură de sodiu

Identificare
Hidrură de sodiu


Nume IUPAC	Hidrură de sodiu
Alte denumiri	Hidrură sodică
SMILES [H-].[Na+]
Număr CAS	7646-69-7
PubChem CID	24758
Informații generale
Formulă chimică	NaH
Aspect	solid alb sau gri
Masă molară	23,99771 g/mol
Proprietăți
Densitate	1,396 g/cm³
Punct de topire	300 °C
Solubilitate în apă
reacționează
Pericol
Inflamabil,
Fraze R	R15
Fraze S	(S2), S7/8, S24/25, S43
Pericol H260, H260 : Dégage, au contact de l'eau, des gaz inflammables qui peuvent s'enflammer spontanément
NFPA 704
3 3 2 ₩
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Hidrura de sodiu este un compus anorganic cu formula NaH, fiind o hidrură a unui metal alcalin. Este o bază puternică folosită în sinteza organică. Deși este o hidrură, se comportă ca o sare ionică, fiind compusă din ioni de Na⁺ și H⁻, spre deosebire de alte hidruri covalente, precum boranul, metanul, amoniacul sau apa. Este insolubilă în solvenți organici.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Una dintre metodele de obținere ale hidrurii de sodiu sunt încălzirea sodiului metalic la o temperatură între 360—400 °C și trecerea sa printr-un curent de hidrogen:

\mathrm {2Na+H_{2}\longrightarrow 2\ NaH}

De asemenea, compusul se mai poate obține și în urma reacției dintre sodiul metalic și hidroxid de sodiu:^[1]

\mathrm {2Na+NaOH\longrightarrow Na_{2}O+NaH}

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Chimice[modificare | modificare sursă]

Hidrura de sodiu este o bază folosită pe larg și de mare utilitate în sinteza organică.^[2] Este un compus capabil să deprotoneze o varietate de acizi slabi Brønsted, pentru a forma derivații corespunzători de sodiu. Substraturile tipice pentru acest tip de reacții conțin legături de tipul O-H, N-H, S-H, fiind astfel alcooli, fenoli, pirazoli și tioli.

Agent reducător[modificare | modificare sursă]

Hidrura de sodiu poate reduce unii compuși, însă această proprietate nu se extinde și la compușii organici. Trifluorura de bor reacționează cu aceasta, rezultând diboran și fluorură de sodiu:^[3]

\mathrm {6NaH+2BF_{3}\longrightarrow B_{2}H_{6}+6NaF}

De asemenea, și legăturile omogene de tipul Si-Si și S-S din disilani și disulfuri pot fi reduse.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ Pradyot Patnaik. (2003). Handbook of Inorganic Chemicals. McGraw-Hill. pp. 850–1086. ISBN 0-07-049439-8.
^ Encyclopedia of Reagents for Organic Synthesis (Ed: L. Paquette) 2004, J. Wiley & Sons, New York. doi:10.1002/047084289.
^ Holleman, A. F.; Wiberg, E. "Inorganic Chemistry" Academic Press: San Diego, 2001. ISBN 0-12-352651-5.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Hidrură de cesiu

[1] Pradyot Patnaik. (2003). Handbook of Inorganic Chemicals. McGraw-Hill. pp. 850–1086. ISBN 0-07-049439-8.

[2] Encyclopedia of Reagents for Organic Synthesis (Ed: L. Paquette) 2004, J. Wiley & Sons, New York. doi:10.1002/047084289.

[Holl-3] Holleman, A. F.; Wiberg, E. "Inorganic Chemistry" Academic Press: San Diego, 2001. ISBN 0-12-352651-5.

[1]

[2]

[3]