Cocoşul de munte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Cocoşul de munte
{{{5}}}
'
Clasificare ştiinţifică
Regn: Animalia
Subregn:
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Aves
Subclasă:
Supraordin:
Ordin: Galliformes
Suprafamilie:
Familia Phasianidae
Subfamilie: Tetraoninae
Gen: Tetrao
'
' {{{descrie9B}}}
' {{{descrie9C}}}
Nume binomial
Nume: Tetrao urogallus
Clasificare: Linnaeus, 1758
'
' {{{descrie14}}}
'
' {{{descrie15A}}}
' {{{descrie15B}}}
' {{{descrie15C}}}
' {{{descrie16}}}
' {{{descrie17}}}
' {{{descrie18}}}
Răspândire
' {{{descrie19A}}}
' {{{descrie19B}}}
' {{{descrie19C}}}
' {{{descrie20}}}
' {{{descrie21}}}
' {{{descrie22}}}
' {{{descrie23}}}
' {{{descrie23A}}}
' {{{descrie23B}}}
' {{{descrie23C}}}
Vizualizare

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus) este o specie de păsări din familia fazanului (Phasianidae), ordinul Galliformes. O pasăre foarte sperioasă, care se poate vedea rar în natură.

Cuprins

[modifică] Răspândire

Arealul lui de răspândire este frecvent Europa Centrală unde poate fi întâlnit numai în regiunile de munte împădurite puţin circulate. Ţările unde poate fi întâlnit cocoşul de munte sunt Austria, Elveţia, Slovenia, România şi Germania. In Germania în Scoţia sau Siberia cocoşul de munte stă pe lista animalelor periclitate de dispariţie, fiind interzis vânarea lui. Cocoşul de munte trăieşte mai mult în luminişurile pădurilor de foioase sau de conifere cu vegetaţie abundentă în munţii Alpi, Mittelgebirge şi Carpaţi din Europa ca şi în taiga din Asia de Nord. IUCN apreciază populaţia cocoşilor de munte între 1,5 şi 2 milioane de păsări.

[modifică] Morfologie

La cocoşii există un dimorfism sexual accentuat:

  • masculul este mai mare atingând o greutate de 4 -5 kg, dechiderea aripilor măsoară 90 de cm, iar înălţimea ajungând la 1 m . Penajul este pe spate, cap şi aripi de un brun închis, iar pieptul are o culoare verde cu lucii metalice.
  • femela este mult mai mică cântărind numai 2,5 kg, are o înălţime de 60 cm, deschiderea aripilor măsoară 70 cm. Culoarea penajului pe partea superioară a corpului pestriţă brună cu dungi argintii, iar partea inferioară a corpului alb gălbui.

La ambele sexe cresc iarna pene pe picioare, iar lateral picioarele sunt prevăzute cu pinteni cornoşi. Sub ochi păsările au o parte a pielii neacoperită de pene de culoare roşie .

  • Puii au deja timpuriu culoarea femelei adulte cu o pata neagră specifică pe cap. Mai târziu prin luna august în funcţie de sex începe să schimbe cularea penajului.

Ouăle cocoşilor de munte au mărimea oului de găină domestică, însă de culoare lor este albă punctat cu brun.

Hrana cocoşului de munte constă ca la galinacee în general din diferite părţi vegetale, seminţe fructe, insecte şi larvele lor, deoarece păsările sunt dependente de anumite specii de plante, acest fapt a cauzat reducerea efectivului lor.

Mascul şi femelă de cocoş de munte


[modifică] Reproducţia

Perioada de împerechere la cocoşul de munte începe în martie şi durează până la începutul lunii iunie. Masculul mai robust, după ce a alungat rivalul atrage atenţia femelei prin dansul caracteristic împerecherii, emiterea unor sunete specifice, umflarea penajului cu deschiderea penelor cozii în formă de evantai. In perioada împerecherii masculii sunt agresivi putând ataca şi omul. Femela depune în cuib timp de 10 zile 5 - 12 ouă, puii eclozionează la 26 - 28 de zile. Timp de 14 zile puii sunt dependenţi de femelă care îi hrăneşte şi îi apără de frig.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Cocoşul de munte