Atanasie Mironescu

Atanasie Mironescu
Date personale
Născut	12 august 1856 Trohan, România
Decedat	9 octombrie 1931 (75 de ani) Mănăstirea Cernica, Ilfov, România
Înmormântat	Mănăstirea Cernica
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	preot[*]​
Funcția episcopală
Membru de onoare al Academiei Române

Mitropolitul Atanasie (din botez Alexandru Mironescu; n. 12 august 1856, Trohan, Vaslui – d. 9 octombrie 1931, București) a fost un cleric român, care a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1909-1911).

Biografie

S-a născut la data de 12 august 1856, în comuna Trohan (jud. Vaslui), în familia unui preot. După studii la Seminarul “Veniamin Costachi" de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1879-1881), dar rămânând văduv s-a înscris la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie. Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române (25 mai 1909).

Este numit apoi ca director la Internatului teologic din București (1886-1887), profesor suplinitor la Seminarul “Central" (1886-1887), profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897), iconom stavrofor (1887). La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul “Craioveanul", fiind călugărit la Mănăstirea Cernica sub numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1895. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898.

La 5 februarie 1909 a fost ales mitropolit primat al României, păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica. Mitropolitul Atanasie a trecut la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Operă

A scris sau a tradus lucrări de Istorie bisericească și de Morală, articole în Biserica Ortodoxă Română și Cuvântul Adevărului de la Râmnic, pastorale, conferințe și cuvântări. Dintre acestea se pot menționa:

• Memoriu asupra organizării Facultății de Teologie (București, 1887);
• O călătorie în Orient (București, 1885);
• Etica evoluționistă și etică creștină. Studiu critic asupra eticei lui Herbert Spencer (București, 1893);
• Manual de Teologie Morală (București 1895);
• Morala pentru copii (București, 1899);
• Sfaturi către preoți date după diferiți autori (București, 1909);
• Psaltire tradusă din evreiește de preoții Vasile Radu și Gala Galaction (1931);
• Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului Noului Severin în trecut și acum (Râmnic, 1906);
• Istoria Mânăstirii Cernica (Cernica, 1930).

Traduceri

• Sfântul Atanasie cel Mare. Traducere după cartea germană a lui Mohler (București, 1900);
• Istoria bisericească universală a lui Eusebiu Popovici (2 vol., București, 1900-1901).
• A revăzut și editat vechea traducere a lui Veniamin Costachi: Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de Teofilact al Ohridei (3 vol., București, 1904-1906) (în colaborare cu Gherasim Timuș).

Bibliografie

• Mircea Păcurariu - Dicționarul Teologilor Români (Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996);
• Gherasim Safirin - Cuvântări rostite cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii sinodale din 1872 și pentru înființarea Consistoriului Superior Bisericesc (București, 1909);
• Spiru Haret - Criza bisericească (București, 1912);
• Nicolae Iorga - Tulburările bisericești și politicianismul (Vălenii de Munte, 1911);
• Constantin C. Diculescu - Tulburările bisericești și propaganda catolică. Memoriu înaintat Sf. Sinod la 25 mai 1911 (București, 1911).

Lectură suplimentară

• Mitropolitul Athanasie Mironescu, Vasile Romanescu, Editura Cartea Românească, 1942

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M