Atentatul de la metroul din Sankt Petersburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Atentatul de la metroul din Sankt Petersburg

Stația de metrou Tekhnologichesky Institut în decembrie 2015. Explozia a avut loc în tunelul dintre această stație și stația Sennaya Ploshchad.
Map
LocMetroul din Sankt Petersburg
Coordonate59°54′59″N 30°19′07″E ({{PAGENAME}}) / 59.91639°N 30.31861°E
ObiectivCivili
Data3 aprilie 2017
14:40 (FET)
Tip atacAtentat sinucigaș
ArmeBombă cu cuie
Morți14 (inclusiv autorul atentatului)
Răniți64
ParticipanțiAkbarzhon Jalilov
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pe 3 aprilie 2017, un atac terorist a avut loc la metroul din Sankt Petersburg între stațiile Sennaya Ploshchad și Tekhnologichesky Institut. Inițial, autoritățile au anunțat că șapte persoane și-au pierdut viața în atac. Ulterior, alte șapte persoane au murit din cauza rănilor, ajungând la un total de 14 morți.[1][2][3][4][5]

Cel puțin 64 de persoane au fost rănite în atac.[6][7][8] Dispozitivul exploziv se afla într-o servietă. Un al doilea dispozitiv exploziv a fost găsit și dezamorsat la stația de metrou Ploshchad Vosstaniya. Suspectul atentatului a fost numit ca Akbarzhon Jalilov, un cetățean rus de etnie uzbecă care s-a născut în Kârgâzstan.[9]

Context[modificare | modificare sursă]

Înainte de atentat, separatiștii ceceni au fost responsabili pentru mai multe atacuri teroriste în Rusia. În 2016, ISIS a plănuit să atace orașul Sankt Petersburg din cauza implicării Rusiei în Siria. Atunci, autoritățile au făcut mai multe arestări.[10] Niciun sistem de transport din Rusia nu a fost bombardat timp de șapte ani, de la atacurile teroriste asupra metroului din Moscova din 2010.[11]

Propaganda ISIS a circulat înainte de atentat. Aceasta își încuraja susținătorii să lanseze atacuri asupra Moscovei. Printre posterele de propagandă ISIS se afla unul cu capul președintelui Putin găurit de gloanțe și unul cu Kremlinul în flăcări și mesajul „Vom arde Rusia”.[12]

Vladimir Putin era în vizită la Sankt Petersburg, orașul lui natal, în ziua atacului.

Desfășurarea atacului[modificare | modificare sursă]

Localizarea tunelului în care a avut loc explozia și a stației de metrou în care a fost descoperit al doilea dispozitiv exploziv.
Metroul din Sankt Petersburg închis în urma atentatului

Pe 3 aprilie 2017, un dispozitiv care conținea 200–300 de grame de explozibil a fost detonat într-un tren care circula printr-un tunel între stațiile de metrou Sennaya Ploshchad și Tekhnologichesky Institut.[13][14] Potrivit unei declarații a Ministerului pentru Situații de Urgență, bomba a fost detonată în al treilea vagon al trenului. Martori au declarat că explozia a avut loc lângă ușă. Imediat după explozie, fumul a umplut platforma. Videoclipuri de pe social media arătau mai multe victime pe platformă și o ușă de metal deformată de forța exploziei. După înștiințarea autorităților despre explozie, toate stațiile de metrou din Sankt Petersburg au fost închise. Spre seară, transportul cu metroul a fost reluat pe Liniile 3, 4, și 5.

O a doua bombă a fost descoperită și dezamorsată la stația Ploshchad Vosstaniya. Dispozitivul avea rulmenți, șuruburi și schije[15] și a fost ascuns într-un stingător conținând echivalentul a aproximativ un kilogram de TNT.[16] ADN-ul lui Jalilov a fost găsit pe o geantă care conținea extinctorul,[17] sugerând că a lăsat intenționat geanta într-un vagon, după mărturisirile unora dintre pasageri.

Urmări[modificare | modificare sursă]

Securitatea a fost sporită după atac. Detectoare de metale, instalate peste tot în țară după atacul de la metroul din Moscova, cu șapte ani înainte, au fost activate după ce nu mai fuseseră folosite de câțiva ani. Departamentul de securitate al metroului din Moscova a declarat că este gata să asiste metroul din Sankt Petersburg în caz de orice ajutor.[18] Presa locală a raportat că autoritățile au găsit pachete suspecte în trei stații de metrou din Moscova, Nagatinskaja, Savelovskaya și Ugrezhskaya. Autoritățile au izolat mai târziu zona.[19] Securitatea pe Aeroportul Internațional Pulkovo fost, de asemenea, crescută ca răspuns la explozie. Un posibil suspect a fost văzut pe camerele de supraveghere de la metrou, potrivit unor informări neoficiale. Comitetul de Anchetă din Rusia a declarat că decizia operatorului trenului de a-l conduce la următoarea stație a ajutat la evitarea unui număr și mai mare de victime.

Până în prezent, nicio organizație nu a revendicat responsabilitatea pentru atac.[20] La ora locală 16:30, pe 3 aprilie 2017, atacul a fost recunoscut ca un „act de terorism” de către Comisia de Anchetă.[21]

Îngrijorări privind migranții[modificare | modificare sursă]

După ce teroristul a fost identificat inițial ca un migrant uzbec născut în Kârgâzstan, au existat mărturii neconfirmate legate de acțiunea poliției ruse de a evacua spectatorii non-slavi de la un cinematograf. Au existat, de asemenea, raportări potrivit cărora poliția a verificat pașapoartele cetățenilor din Kârgâzstan. Migranții uzbeci și kârgâzi au început să-și contacteze ambasadele de teama de a nu-și pierde locurile de muncă și de rezidență.

Victime[modificare | modificare sursă]

Victime după naționalitate
Țară Morți
 Rusia[22][23][24]
 4
 Kazahstan[25][26][27]
 1
 Azerbaidjan[28][29] 1
 Belarus[30] 1
 Uzbekistan 1
 Tadjikistan 1
Necunoscută 5
Total 14

Potrivit Ministerului rus al Sănătății, aproximativ 50 de persoane au fost rănite, dintre care 14 au murit (șapte în timpul atacului, șapte mai târziu din cauza rănilor).[31][32] 39 de persoane au fost spitalizate, dintre care șase au suferit răni grave.[33] Printre cei răniți s-au numărat și copii.

Autorul atentatului[modificare | modificare sursă]

Suspectul din spatele atacurilor a fost identificat de serviciile de informații din Kârgâzstan și Rusia ca Akbarzhon Jalilov, de etnie uzbecă[34][35][36] Cetățean rus în vârstă de 22 de ani,[37][38] Jalilov s-a născut în 1995 în Osh, Kârgâzstan, și a sosit la Moscova în 2011. Potrivit ziarului rus Moskovskij Komsomolets, Jalilov a lucrat ca bucătar la un sushi bar în 2015,[39] în timp ce alte surse au susținut Jalilov a lucrat într-un garaj înainte de a dispărea cu câteva săptămâni înainte de atac. Interfax a declarat că autoritățile cred că a avut legături cu grupări islamice radicale.[40]

Rapoarte inițiale[modificare | modificare sursă]

Pe 3 aprilie 2017, anchetatorii au declarat că atacul a fost un atentat sinucigaș și au identificat o persoană din Asia Centrală ca fiind principalul suspect.[41] Unele rapoarte inițiale au identificat greșit suspectul ca fiind un tânăr de 22 de ani din Kazahstan, fost student IT la Universitatea Economică de Stat din Sankt Petersburg. El a fost dat dispărut.[42][43] Acest individ a fost mai târziu identificat corect ca victimă a atacului.[44][45] Suspectul a fost identificat mai târziu ca fiind un tânăr de 23 de ani, originar din Kârgâzstan, cu cetățenie rusă și cu legături cu grupurile militante internaționale.[46] Omul cu barbă, purtând o căciulă, a contactat poliția pentru a șterge numele său. Interfax a spus mai târziu că doar o singură persoană a fost implicată în atac.[47] Omul cu barbă s-a dovedit a fi un fost parașutist din Bashkortostan.[48]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Interne[modificare | modificare sursă]

Președintele Vladimir Putin depune flori la stația de metrou Technologichesky Institut.

Președintele Vladimir Putin se afla în oraș la momentul atacului și a promis o anchetă amănunțită. În timpul altei întâlniri cu Președintele din Belarus, Alexander Lukașenko, Putin a declarat că „avem în vedere toate cauzele posibile, inclusiv pe cea a terorismului”. Mai târziu, el a vizitat zona atacului, care a fost închisă de către Serviciului Federal de Protecție din motive de securitate. Această informație a fost negată ulterior de RIA Novosti. Declarația lui Putin a fost urmată de cea a lui Lukașenko care și-a exprimat tristețea față de atentat. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, și-a exprimat condoleanțele pentru victimele atacului și a ordonat întărirea măsurilor de securitate în jurul infrastructurii de transport a capitalei. Șeful Ministerului Sănătății, Veronika Skvorțova, a însărcinat medicii federali să ajute medicii din Sankt Petersburg în asistarea victimelor.

Liderul Republicii Cecenia, Ramzan Kadîrov, a solicitat identificarea și pedepsirea făptașilor.

Uniunea Asiguratorilor din Rusia a declarat că rudele victimelor vor fi despăgubite cu 2,025 milioane de ruble.

Un memorial improvizat a fost creat pentru a onora victimele atentatului. Sankt Petersburg a decretat trei zile de doliu ca răspuns la atac. Primarul Georgi Poltavchenko, Guvernatorul Alexander Drozdenko și Președintele Vladimir Putin au vizitat locul atacului și au depus flori în semn de respect.

Internaționale[modificare | modificare sursă]

Condoleanțe și compasiune față de victime au fost oferite de către mai multe personalități internaționale, inclusiv reprezentanți ai Algeriei,[49] Chinei, Cehiei,[50] Danemarcei,[51] Finlandei,[52] Franței, Georgiei,[53] Ungariei,[54][55] Indiei,[56] Indoneziei,[57] Iranului, Israelului,[58] Japoniei,[59] Laosului,[60] Malaeziei, Pakistanului, Poloniei,[61][62] Portugaliei,[63] Singaporelui,[64] Thailandei,[65] Ucrainei,[66] Marii Britanii, Statelor Unite, Vietnamului,[67] NATO și Uniunii Europene.[68]

Ucraina a înăsprit securitatea în jurul stațiilor de metrou de frica unui atac.[69]

Alte reacții[modificare | modificare sursă]

Clădirea primăriei dinTel Aviv a fost luminată în culorile drapelului rus. În Bruxelles, unde un atac similar a avut loc un an mai devreme, clădirea ING Marnix de lângă stația de metrou Throne a fost, de asemenea, luminată cu o imagine animată a steagului Rusiei.[70]

The Independent a raportat că unii susținători ai ISIS de pe forumuri anonime de pe internet au asociat atacul cu susținerea Rusiei față de regimul lui Bashar al-Assad și au distribuit fotografii și videoclipuri de oameni răniți și uciși de explozie.[71]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Число жертв теракта в Петербурге выросло до 14 человек [Number of fatalities of the terrorist act in Petersburg has grown to fourteen people”. Meduza. . Accesat în . В результате взрыва в метро Санкт-Петербурга погибли 14 человек, сообщила министр здравоохранения России Вероника Скворцова. [In the aftermath of explosion in the metro of Saint Petersburg 14 people have died, reported by the minister of health of Russia Veronika Skvortsova] 
  2. ^ „Signs of terror attack in St. Petersburg subway blast obvious — Kremlin”. TASS. Saint Petersburg. . Accesat în . The Russian Investigative Committee has qualified the blast as a terrorist attack, but other versions are looked into. 
  3. ^ MacFarquhar, Neil; Nechepureneko, Ivan. „Explosion in St. Petersburg Metro Kills at Least 10”. The New York Times. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (ajutor)
  4. ^ „Взрыв в метро Санкт-Петербурга: погибли 10 человек” [Explosion in Metro St. Petersburg, killing 10 people]. BBC Russia (în Russian). . Accesat în . 
  5. ^ „В петербургской больнице скончались двое пострадавших при взрыве в метро” [Two injured in the explosion in the subway died in the St. Petersburg hospital]. ria.ru (în rusă). Accesat în . 
  6. ^ „St Petersburg metro explosions kill ten – media”. BBC. . Accesat în . 
  7. ^ „At least 10 people may have been killed by Russia metro blast: TASS”. Reuters. . Accesat în . 
  8. ^ „Explosion in St. Petersburg Metro, fatalities confirmed (GRAPHIC IMAGES)”. Russia Today. . Accesat în . 
  9. ^ „St Petersburg metro bombing suspect 'from Kyrgyzstan'”. BBC News Online. Accesat în . 
  10. ^ Bergen, Peter (). „The likely culprits behind the St. Petersburg bombing”. CNN. Accesat în . 
  11. ^ Ioffe, Julia (). „How Russians Got Used to Terrorism”. The Atlantic. Accesat în . 
  12. ^ Griffin, Andrew (). „St Petersburg attacks: Isis celebrates explosions that killed 10 people”. Accesat în . 
  13. ^ „В Санкт-Петербурге произошел взрыв в метро. Онлайн-трансляция” [In St. Petersburg, there was an explosion in the Metro]. RBC (în Russian). Accesat în . 
  14. ^ Jansen, Bart (). „Russian subway bombing reveals terror vulnerability”. USA Today. Accesat în . 
  15. ^ „St Petersburg Metro explosion: CCTV image of suspect emerges after at least 10 killed by 'briefcase' bomb”. Telegraph Media Group. . Accesat în . Another 39 injured people remain in hospital following the blast on the Russian city's subway network on Monday afternoon that is reported to have involved a shrapnel-filled device. 
  16. ^ Lister, Tim; Burrows, Emily; Dewan, Angela. „St. Petersburg metro explosion: At least 10 dead in Russia blast”. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last1= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |first1= și |first= (ajutor)
  17. ^ „Russian investigators confirm Kyrgyz-born Russian citizen was behind St Petersburg subway attack”. SPH Digital News. . Accesat în . "The investigation identified the man who set off the bomb in the carriage of the Saint Petersburg metro. It was Akbarjon Djalilov," a statement by the committee said, adding that Djalilov's "genetic trace" was also found on a bag with a second bomb that was found at a different station. 
  18. ^ „Moscow metro beefs up security after blast in St. Petersburg subway”. Tass. . 
  19. ^ „Взрыв в метро Санкт-Петербурга: онлайн-трансляция”. MK. Accesat în . 
  20. ^ „St. Petersburg metro hit by deadly blast”. Deutsche Welle. . Accesat în . 
  21. ^ „Взрыв в метро Петербурга официально признан терактом [Explosion in the Petersburg's metro officially recognised as a terrorist attack.]”. ФБА «Экономика сегодня». . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Champion of Russia in hand-to-hand fighting is victim of St. Petersburg terrorist attack”. Crime Russia (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Mom sacrifices herself to save daughter in Russian subway attack”. New York Post (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ „St Petersburg metro bomb victims identified”. BBC (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ „Названо имя предполагаемого террориста-смертника в Санкт-Петербурге”. mk.ru (în rusă). Accesat în . 
  26. ^ „Verdächtiger Kasache ist unter den Opfern”. n-tv (în germană). Accesat în . 
  27. ^ „St Petersburg metro bomb victims identified”. BBC (în engleză). Accesat în . 
  28. ^ „Azerbaijani woman confirmed dead in St. Petersburg metro blast – UPDATED”. apa.az Mail (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „St Petersburg metro bomb victims identified”. BBC (în engleză). Accesat în . 
  30. ^ „St. Petersburg: Zahl der Terroropfer steigt auf 14”. Die Presse (în germană). Accesat în . 
  31. ^ „St. Petersburg Metro blast”. RT. . Accesat în . 
  32. ^ „Скворцова уточнила данные о погибших в результате взрыва в Петербурге” [Skvortsova clarifies the data about casualties because of the explosion in Petersburg]. Interfax. . Accesat în . 
  33. ^ „St. Petersburg metro explosion: 11 dead in Russia blast”. CNN. . Accesat în . Thirty-nine people have been hospitalized, six of whom had critical injuries, the health ministry said, putting the number of dead at 11. 
  34. ^ „St Petersburg metro bomber 'from Kyrgyzstan'”. BBC. . Accesat în . 
  35. ^ „St. Petersburg bomber came from 'very good' family, say neighbours”. Nalia Media Corporation. . Arhivat din original la . Accesat în . A Reuters reporter visited a house in Osh, southern Kyrgyzstan, which neighbors said was the family home of Jalilov. 
  36. ^ „St. Petersburg metro bomber reportedly identified as Kyrgyz-born ethnic Uzbek”. MarketWatch. . Accesat în . The man who killed 14 people and wounded dozens of others at the St. Petersburg subway station was identified Tuesday as a Kyrgyz-born suicide bomber, according to the Central Asian country’s security service. 
  37. ^ Jamieson, Alastair (). „St. Petersburg Subway Bomb Suspect Named as Akbarzhon Jalilov: Reports”. NBC News. Moscow: NBCUniversal. Accesat în . 
  38. ^ Walker, Shaun (). „St Petersburg metro bombing suspect 'from Kyrgyzstan'”. The Guardian. Moscow. Accesat în . 
  39. ^ „Появились новые фото предполагаемого смертника из метро Петербурга”. Газета.Ru. Accesat în . 
  40. ^ Sharman, Jon (). „Russia attack: Kyrgyzstan releases name of suspect in St Petersburg metro bombing”. Independent. Accesat în . 
  41. ^ „St Petersburg Metro explosion: police suspect suicide bombing after at least 11 killed by underground blast”. The Telegraph. . Accesat în . 
  42. ^ Schrek, Carl (). „From 'Suspected' Terrorist To Apparent Victim: Kazakh Man Caught Up In Russia Subway Blast”. Radio Free Eurpoe. Accesat în . 
  43. ^ Tamkin, Emily; Gramer, Robbie (). „Explosion in St. Petersburg Metro Kills 14, Wounds Over 50”. Foreign Policy. Accesat în . 
  44. ^ „Terror in St. Petersburg metro bomb: 11 dead, 45 injured”. TGCOM24. Mediaset. Accesat în . 
  45. ^ „Общественный транспорт Петербурга 4 апреля будет работать в особом режиме” [Public transport of St. Petersburg on 4 April will operate in a special mode]. Fontanka (în Russian). . Accesat în . 
  46. ^ „В эпицентре взрыва в метро Петербурга нашли тело выходца из Средней Азии” [At the epicenter of the explosion in the subway Petersburg found the body of a native of Central Asia]. RIA Novosti. . Accesat în . 
  47. ^ „St Petersburg metro explosion leaves 11 dead and dozens wounded”. The Guardian. London. . Accesat în . 
  48. ^ Balmforth, Tom (). „Migrants Warned To Lay Low In St. Petersburg, As Activists Fear Police Clampdown”. Radio Free Europe. Accesat în . 
  49. ^ „President Bouteflika "vigorously" condemns "cowardly" attack on Saint-Petersburg Metro”. Algeria Press Service. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Prezident republiky zaslal kondolenční telegram ruskému prezidentovi” (în cehă). . Accesat în . 
  51. ^ „World leaders send their sympathies to St Petersburg bombing victims' families”. . Accesat în . 
  52. ^ „Sauli Niinistö sent his condolences to Putin” (în finlandeză). Accesat în . 
  53. ^ „PM Kvirikashvili saddened by St. Petersburg metro explosions”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ „Saint Petersburg bombing – Viktor Orbán writes letter to Vladimir Putin”. Accesat în . 
  55. ^ „Statement by the Ministry of Foreign Affairs and Trade on the terrorist attack in Saint Petersburg”. Accesat în . 
  56. ^ „Asian leaders extend condolences to Russia over bomb blast”. Asian Correspondent. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ „Indonesia Condemns Russia's St. Petersburg Terror Attack” (în engleză). Accesat în . 
  58. ^ „Netanyahu says Israel stands with Russia after deadly metro attack”. Jerusalem Post. . Accesat în . 
  59. ^ „Japanese PM condemns St. Petersburg terror attack, stresses solidarity with Russia”. TASS. . Accesat în . 
  60. ^ „Condolences Message to the Russian Federation”. Ministry of Foreign Affairs, Laos. . Accesat în . 
  61. ^ „Sankt Petersburg: eksplozja w metrze. Są zabici i ranni [NA ŻYWO]” [St. Petersburg: the explosion in the subway. There are dead and wounded [LIVE]] (în Polish). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |titlu_trad= și |trans_title= (ajutor)
  62. ^ „Rosja. Wybuch w metrze w Sankt Petersburguc” [Inferfax: The bomb was in a suitcase. The offender was recorded on monitoring cameras] (în Polish). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |titlu_trad= și |trans_title= (ajutor)
  63. ^ „Explosão no metro de São Petersburgo provoca vários mortos [Explosion in the subway of St. Petersburg causes several deaths]”. Rádio e Televisão de Portugal. . Accesat în . 
  64. ^ „Singapore strongly condemns heinous terror attack at St Petersburg”. Bernama. Astro Awani. . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  65. ^ „Thailand condemns subway blast in Russia”. Associated Press. Bangkok Post. . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  66. ^ „Ukrainian foreign minister condoles with families of people killed in St. Pete”. Interfax Ukraine. . Accesat în . 
  67. ^ „Vietnam strongly condemns subway attack in St. Petersburg”. Vietnam News Agency. Vietnam Net. . Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  68. ^ „Bombing on St Petersburg metro leaves at least 9 dead”. The Independent (în engleză). . Accesat în . 
  69. ^ „Ukraine tightens security in light of St. Pete metro blast”. Interfax Ukraine. . Accesat în . 
  70. ^ „'Only in exceptional cases': Europe lights up no landmarks for victims of St. Petersburg bombing”. RT. 
  71. ^ „St Petersburg attacks: Isis celebrates explosions that killed 10 people”. The Independent Online. . Accesat în . Isis supporters are cheering what they claim is a terror attack, and sharing images of people caught up in and killed by the blasts.  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Atentatul_de_la_metroul_din_Sankt_Petersburg&oldid=16218453