Amish

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Familie amish

Amish este o grupare religioasă creștină cu doctrină anabaptistă, caracterizată mai ales prin felul de trai simplu și tradițional și rezistența care o opune în fața adoptării obiceiurilor și utilităților moderne. În lume există aproximativ 300.000 de persoane aparținând acestei grupări, cea mai mare parte trăind în 22 localități din SUA și Ontario, Canada.

Populația amish își are originea în emigranții elvețieni de limbă germană. Ei cred în Noul Testament, în forma sa strict literară, și duc o viață izolată de lumea modernă. Valorile lor, de care se lasă ghidați, sunt pacifismul și traiul simplu. Veșmintele lor sunt ca acelea care se purtau în secolele XVII și XVIII. Majoritatea populației amish vorbește ca limbă maternă limba Deitsch sau limba germană din Pennsylvania. Populația amish născută după 1960, cu vederi mai progresiste, tinde să împrumute limba engleză în vorbirea curentă. Dintre comunitățile timpurii, care s-au stabilit în Statele Unite, multe au renunțat la identitatea amish și au devenit menoniți.

Stil de viață[modificare | modificare sursă]

Interior al unei locuinţe amish

Stilul de viață al populației amish este dictat de un regulament numit Ordnung. Regulamentele diferă de la comunitate la comunitate. Ceea ce într-o comunitate poate fi interzis, în alte comunități poate fi permis. De aceea nu se poate defini un stil de viață general acceptat pentru toate comunitățile amish. Regulamentul bisericesc (Ordnung) privește pe toți cetățenii comunității și acoperă toate aspectele vieții de zi cu zi, inclusiv îngrădiri și limitări în ceea ce privește folosința curentului electric, telefoane, autovehicule, vestimentație. Majoritatea populației amish nu acceptă asistența guvernamentală și nici nu efectuează stagiul militar. Membrii grupării care acceptă aceste servicii riscă să fie excomunicați.

Electricitatea este văzută ca o legătură cu exteriorul, cu englezii, plus că ar duce la dispariția tradițiilor și renunțarea la stilul de viață simplu, prin adoptarea electrocasnicelor. În unele comunități ea este acceptată, însă fără a se lega la rețelele naționale de energie electrică. Acele comunități își produc singure electricitatea sau folosesc baterii. În general nu se folosesc baterii și rețele superioare a 12V, pentru ca să nu se poată folosi televizoare, uscătoare de păr sau mașini de spălat.

În regulamentul privitor la vestimentație, în unele comunități nu sunt permiși nasturii. Populația amish e recunoscută pentru eficiența agriculturii și pentru confecționarea plapumelor. În unele comunități amish este permisă folosirea semințelor de plante modificate genetic.

În unele comunități cei neînsurați se bărbieresc, în timp ce cei căsătoriți își lasă barba lungă, iar în altele această schimbare se produce la botez. În general, mustățile sunt interzise pentru că amintesc de obiceiurile militarilor europeni, care i-au supus la persecuție politică și religioasă în secolele XVI și XVII. Populația amish se botează odată ajunsă la vârsta maturității și este considerată o alegere a fiecărui individ în parte de a se boteza și de a rămâne în comunitare, sau de a nu se boteza și de a părăsi comunitatea. Marea parte a descendenților amish aleg să fie botezați. În unele comunități li se permite tinerilor să ducă o viață modernă în lumea englezilor pentru un an de zile, acest fapt făcându-i să-și poată alege în cunoștință de cauză drumul în viață. În unele comunități se rupe total și irecuperabil contactul cu persoanele care au ales să părăsească comunitatea, iar în altele li se permite contactul cu familia. Nu toate comunitățile sunt în comuniune între ele, comunitățile mai conservatoare le pot considera pe cele mai progresiste ca ne-amish și să nu permită contactul între ele, și nici căsătoria între membrii acestora.

Conflicte de ordin legal[modificare | modificare sursă]

O școlǎ Amish în apropiere de New Richland, Ohio

Comunitatea amish se simte presionată de legile moderne cu privire la exploatarea prin muncă a copiilor. În regulamentele lor străvechi bisericești în educarea copiilor intră și faptul că aceștia trebuie să muncească din greu, ceea ce este în opoziție cu legile țărilor în care trăiesc. De asemenea membrii comunității amish resping idea de a accepta serviciile medicale, atât pentru ei, cât și pentru copii lor, ceea ce duce la punerea în pericol a vieții acestora din urmă. Ei plătesc impozite și taxe pentru servicii și bunuri pe care refuză să le primească.

Un caz interesant este cel al lui Valentine Byler, membru amish care, conform International Revenue Service, în 1956, avea de plată peste 300 de dolari pentru asigurări sociale.[1] Neavând conturi bancare, inspectorii i-au confiscat caii pe care îi utiliza în lucrări agricole. Cazul a stârnit ecouri în mass-media și în cele din urmă Senatul american este nevoit să introducă un amendament în Codul Fiscal prin care grupurile religioase care nu doresc sa beneficieze de serviciile sociale ale statului sa fie exceptate de la plata contribuțiilor.

Endogamia[modificare | modificare sursă]

Din cauza faptului că populația amish provine din puținii membri fondatori din secolul XVII, rata cosanguinității este mare, incidența bolilor genetice ereditare fiind mare. Aceste boli sunt rar răspândite în afara comunităților amish sau chiar unice, unele dintre ele destul de severe. Aceste tulburări genetice au dus la o rată a mortalității infantile mai însemnată decât a celor din exterior. Ei privesc aceste tulburări ca dorință dumnezeiască și refuză orice examinare a părinților sau a fătului în timpul sarcinii.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația amish trăiește în 469 de așezări în Statele Unite ale Americii (281.700 persoane), în Comitatul Holmes, Ohio, Comitatul Lancaster, Pennsylvania și Comitatul LaGrange, Indiana dar și în Ontario, Canada (5.130 persoane). Unii dintre membrii comunității Beachy Amish au plecat în America Centrală, în încercarea de a fugi de lumea modernă, și s-au stabilit în orașul San Ignacio, Belize, formând acolo o mică comunitate.

Evoluție demografică în Statele Unite[modificare | modificare sursă]

Acest grafic prezintǎ creșterea populației Amish în secolul XX
An Populație  % din tot. pop.  % creștere
1920 5,000 0,004%
1928 7,000 0,007% 40,0%
1936 9,000 0,007% 28,6%
1944 13,000 0,009% 44,4%
1952 19,000 0,012% 46,2%
1960 28,000 0,015% 47,4%
1968 39,000 0,019% 39,3%
1976 57,000 0,026% 46,2%
1984 84,000 0,035% 47,4%
1992 125,000 0,049% 48,8%
2000 166,000 0,059% 32,8%
2010 249,500 0,080% 50,3%
2013 281,700[2] 0,089% 12,9%

Populația pe state[modificare | modificare sursă]

Populația Amish pe state (2007–2013)
Stat Pop. 2007 % 2007 Pop. 2013 % 2013 % creștere
2007-2013
Arkansas Arkansas 0 0.00% 270 0.03% +270.0%
Colorado Colorado 405 0.00% 675 0.01% +66.7%
Delaware Delaware 1,215 0.14% 1,500 0.16% +23.5%
Florida Florida 135 0.00% 75 0.00% -44.4%
Idaho Idaho 0 0.00% 75 0.00% +75.0%
Illinois Illinois 6,075 0.04% 7,000 0.05% +15.2%
Indiana Indiana 36,180 0.57% 49,070 0.75% +35.6%
Iowa Iowa 6,075 0.20% 8,320 0.27% +37.0%
Kansas Kansas 1,350 0.04% 1,755 0.06% +30.0%
Kentucky Kentucky 8,235 0.19% 9,375 0.21% +13.8%
Maine Maine 135 0.01% 675 0.05% +400.0%
Maryland Maryland 1,215 0.02% 1,485 0.03% +22.2%
Michigan Michigan 9,720 0.09% 12,935 0.13% +33.1%
Minnesota Minnesota 2,835 0.05% 4,160 0.08% +43.7%
Mississippi Mississippi 135 0.00% 75 0.00% -44.4%
Missouri Missouri 8,640 0.14% 10,765 0.18% +24.6%
Montana Montana 675 0.07% 540 0.05% -20.0%
Nebraska Nebraska 270 0.01% 810 0.04% +200.0%
New York New York 8,640 0.04% 15,930 0.08% +84.4%
Carolina de Nord Carolina de Nord 135 0.00% 75 0.00% -44.4%
Ohio Ohio 54,270 0.47% 65,475 0.57% +20.6%
Oklahoma Oklahoma 675 0.01% 810 0.01% +20.0%
Pennsylvania Pennsylvania 48,600 0.39% 65,270 0.51% +34.3%
Dakota de Sud Dakota de Sud 0 0.00% 75 0.01% +75.0%
Tennessee Tennessee 1,485 0.02% 2,175 0.03% +46.5%
Texas Texas 135 0.00% 75 0.00% -44.4%
Virginia Virginia 540 0.00% 945 0.01% +75.0%
Virginia de Vest Virginia de Vest 405 0.02% 405 0.02% 0.0%
Wisconsin Wisconsin 15,525 0.27% 16,130 0.27% +3.9%
Wyoming Wyoming 0 0.00% 75 0.01% +75.0%
Statele Unite Statele Unite ale Americii 218,025 0.073% 281,675 0.089% +29.2%

Practici religioase[modificare | modificare sursă]

Femei amish la malul mării

Populația amish nu are biserici, celebrarea ritualurilor se ține în mod privat în propriile locuințe. Această practică derivă din Noul Testament și din ideologia anabaptistă.

Membrii populației amish au Biblia ca îndrumar în viață. Izolarea față de restul lumii se bazează pe ideea că sunt rasa aleasă, adevărata comunitate creștină, o nație sfântă, poporul lui Dumnezeu (1 Petru 2:9) și nu se conformează acestei lumi (Romani 12:2), evitând iubirea acestei lumi și a lucrurilor ce există în ea (1 Ioan 2:15) și conform ideii că prietenia cu lumea este dușmănie față de Dumnezeu (Iacob 4:4).

Pentru a evita contactul cu lumea exterioară, membrii comunităților preferă să lucreze în atelierele proprii, în agricultură. Se ocupă și de fabricarea artizanală a produselor decorative dedicate turiștilor.

Populația amish în cinematografie[modificare | modificare sursă]

O fermǎ modernǎ a comunitǎții Amish
  • în pelicula Witness, de Harrison Ford personajul principal se ascunde într-o comunitate amish.
  • Sex Drive
  • Kingpin
  • Amish Grace, film ce relatează o întâmplare reală din octombrie 2006, când o persoană înarmată a intrat într-o școală și a tras asupra a 10 fetițe, omorând 5 dintre acestea.
  • The Village este inspirat din viața comunităților amish.
  • comedia For Richer or Poorer
  • în filmul North personajul principal face cunostințǎ cu o comunitate Amish în timp ce își cǎuta o familie, însǎ pleacǎ la scurt timp dupǎ ce îi vede, neplǎcându-i modul lor de viațǎ.
  • episoade din serialele Anatomia lui Grey, Bones, Cold Case, Dosarele X au tratat asupra temei.
  • desenele animate Familia Simpson, O familie dementă sau Pinky and the Brain au atins în unele episoade ale lor subiectul.
  • Salvatio-o pe Sarah! (titlu romanesc) Filmul expune povestea a cinci copii din comunitatea Amish ramasi orfani. Acestia sunt luati sub tutela unei matusi, Sarah, care traieste in comunitatea actuala si astfel micutii se confrunta cu o serie de probleme de adaptare la noul mod de viata. Ce se intampla in final? Vor ramane copiii in lumea moderna alaturi de Sarah sau se vor intoarce in comunitatea lor fiind luati in grija de membrii Amish? Filmul propune o varianta mixta care arata totodata si regasirea in plan spiritual a lui Sarah.

Note[modificare | modificare sursă]

  • Legǎturi externe

Biografie[modificare | modificare sursă]

  • Die Botschaft (Lancaster, PA 17608-0807; 717-392-1321). Magazine for Old Order Amish published by non-Amish; only Amish may place advertisements.
  • The Budget (P.O. Box 249, Sugarcreek, OH 44681; 330-852-4634). Weekly newspaper by and for Amish. Online information: http://www.thebudgetnewspaper.com/
  • The Diary (P.O. Box 98, Gordonville, PA 17529). Monthly newsmagazine by and for Old Order Amish.
  • Beachy, Leroy. Unser Leit ... The Story of the Amish. Millersburg, OH: Goodly Heritage Books, 2011. 996 pp. ISBN 0-9832397-0-3
  • DeWalt, Mark W. Amish Education in the United States and Canada. Rowman and Littlefield Education, 2006. 224 pp.
  • Garret, Ottie A and Ruth Irene Garret. True Stories of the X-Amish: Banned, Excommunicated and Shunned, Horse Cave, KY: Neu Leben, 1998.
  • Garret, Ruth Irene. Crossing Over: One Woman's Escape from Amish Life, Thomas More, 1998.
  • Good, Merle and Phyllis. 20 Most Asked Questions about the Amish and Mennonites. Intercourse, PA: Good Books, 1979.
  • Hostetler, John A. ed. Amish Roots: A Treasury of History, Wisdom, and Lore. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1989. 319 pp.
  • Igou, Brad. The Amish in Their Own Words: Amish Writings from 25 Years of Family Life, Scottdale, PA: Herald Press, 1999. 400 pp.
  • Johnson-Weiner, Karen M. Train Up a Child: Old Order Amish and Mennonite Schools. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2006. 304 pp.
  • Keim, Albert. Compulsory Education and the Amish: The Right Not to be Modern. Beacon Press, 1976. 211 pp.
  • Kraybill, Donald B. The Amish of Lancaster County. Mechanicsburg, PA: Stackpole Books, 2008.
  • Kraybill, Donald B. ed. The Amish and the State. Foreword by Martin E. Marty. 2nd ed.: Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2003. 351 pp.
  • Kraybill, Donald B. and Marc A. Olshan, ed. The Amish Struggle with Modernity. Hanover, NH: University Press of New England, 1994. 304 pp.
  • Kraybill, Donald B. and Carl D. Bowman. On the Backroad to Heaven: Old Order Hutterites, Mennonites, Amish, and Brethren. Baltimore, Johns Hopkins University Press, 2002. 330pp.
  • Kraybill, Donald B. and Steven M. Nolt. Amish Enterprise: From Plows to Profits. 2nd ed. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2004. 286 pp.
  • Kraybill, Donald B., Steven M. Nolt and David L. Weaver-Zercher. Amish Grace: How Forgiveness Transcended Tragedy. New York: Jossey-Bass, 2006. 256 pp.
  • Luthy, David. Amish Settlements That Failed, 1840–1960. LaGrange, IN: Pathway Publishers, 1991. 555pp.
  • Nolt, Steven M. A history of the Amish. Rev. and updated ed.: Intercourse, Pa.: Good Books, 2003. 379 pp.
  • Nolt, Steven M. and Thomas J. Myers. Plain Diversity: Amish Cultures and Identities. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2007. 256 pp.
  • Schachtman, Tom. Rumspringa: To be or not to be Amish. New York: North Point Press, 2006. 286 pp.
  • Schlabach, Theron F. Peace, Faith, Nation: Mennonites and Amish in Nineteenth-Century America. Scottdale, PA: Herald Press, 1988. 415 pp.
  • Schmidt, Kimberly D., Diane Zimmerman Umble, and Steven D. Reschly, eds. Strangers at Home: Amish and Mennonite Women in History. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2002. 416 pp.
  • Scott, Stephen. The Amish Wedding and Other Special Occasions of the Old Order Communities. Intercourse, PA: Good Books, 1988. 128pp.
  • Stevick, Richard A. Growing Up Amish: the Teenage Years. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2007. 320 pp.
  • Umble, Diane Zimmerman. Holding the Line: the Telephone in Old Order Mennonite and Amish Life. Johns Hopkins University Press, 2000. 192 pp.
  • Umble, Diane Zimmerman and David L. Weaver-Zercher, eds. The Amish and the Media. Johns Hopkins University Press, 2008. 288 pp.
  • Weaver-Zercher, David L. The Amish in the American Imagination. Baltimore: Johns Hopkins University Press, 2001. 280 pp.
  • Yoder, Harvey. The Happening: Nickel Mines School Tragedy. Berlin, OH: TGS International, 2007. 173 pp.