Agresiunea pe Internet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mijloace folosite în SUA pentru exercitarea agresiunilor pe Internet,
(conform unei statistici din 2011)

Agresiunea pe Internet, numită și agresiune online sau cyberbullying, este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcărcarea unor poze sau imagini video pe Internet fără a ține cont de dreptul la viața privată a victimei.

Tipuri de agresiune[modificare | modificare sursă]

Agresorul se dă drept victima hărțuirii[modificare | modificare sursă]

Organizația „Stop Cyberbullying” (2008) arată că, printre altele, agresiunea online poate începe prin faptul că agresorul se dă drept victima. Accesând ilegal contul victimei (accesarea contului nu poate avea loc decât dacă agresorul cunoaște parola), agresorul trimite mesaje injurioase celor de pe lista de contacte ale victimei, creând probleme între victimă și aceștia. Schimbând apoi parola, agresorul împiedică victima de a mai intra pe cont. O altă metodă folosită de agresor este de a deschide un cont în numele victimei și de a-l folosi pretinzând că este victima. Păstrarea secretă a parolei chiar și față de cei mai apropriați prieteni este de aceea absolut necesară.

Agresiune pe situri web[modificare | modificare sursă]

Agresiunea poate avea loc prin diferite metode:

Situri de ură: Agresorul creează un „sit de ură” pentru a hărțui un individ. Acest lucru poate însemna publicarea unor poze sau videouri care arată victima în situații jenante. Sau situri unde se votează cine este cel mai/cea mai urât(ă) etc.

Grupuri de ură: Astfel de grupuri apar uneori pe Facebook sau pe alte rețele sociale. Grupurile au în comun faptul că urăsc un grup întreg de oameni. Chiar dacă adminstratorul sitului anulează contul, agresorul deschide alt cont pe care continuă agresiunea.

Agresiune cu ajutorul telefonului mobil[modificare | modificare sursă]

Unii elevi fac baie la școală cu costum de baie, de frică să nu fie filmați pe ascuns.

Cea mai des folosită metodă este trimiterea mesajelor cu conținut jignitor. Conținutul poate fi verbal sau imagini.

Agresiune pe bloguri[modificare | modificare sursă]

Blog (exempu)

Agresorul scrie comentarii cu conținut injurios la adresa victimei.

Agresiune prin votare pe Internet[modificare | modificare sursă]

Cine este cel/cea mai frumo(a)s(ă) sau cel/cea mai urât(ă)? Astfel de întrebări sunt exemple de agresiune online.

Reguli de precauție pentru copii[modificare | modificare sursă]

Zonă fără agresiune

10 reguli de comportament online de pe situl norvegian Barnevakten.no[1]):

  • 1. Fii onest și politicos
  • 2. Gândeștete bine la ceea ce scrii
  • 3. Respectă persoanele de altă etnie sau rasă, și pe cei care au alt mod de viață
  • 4. Respectă legea țării proprii și legea țării unde se află corespondentul
  • 5. Respectă drepturile de autor, indiferent dacă este vorba de text, imagini, sunet sau software
  • 6. Nu trimite materiale pornografice, cu conținut violent, rasist sau blasfemic
  • 7. Respectă-i pe ceilalți utilizatori
  • 8. Fii chibzuit în cheltuirea banilor online
  • 9. Raportează ilegalitățile pe care le observi
  • 10. Nu uita că și alți copiii folosesc forumuri etc.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Barnevakten - Ti nettvettregler

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Stop Cyberbullying Stop Cyberbullying, WiredKids, Inc (accesat:martie 2008)
  • en Olweus, D. (1992): Mobbing i skolen. Hva vi vet og hva vi kan gjøre. Universitetsforlaget, Oslo.
  • en Olweus, D.(1993): Bullying at school: What we know and what we can do. Blackwell Publishers, Oxford.
  • en Olweus, D.(1994): Annotation: Bullying at school: Basic facts and effects of a school based intervention program. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 35/ 1994, 1171-1190.
  • en Berson, I. R., Berson, M. J., & Ferron, J. M.(2002).Emerging risks of violence in the digital age: Lessons for educators from an online study of adolescent girls in the United States.Journal of School Violence, 1(2), 51–71.
  • en Burgess-Proctor, A., Patchin, J. W., & Hinduja, S. (2009). Cyberbullying and online harassment: Reconceptualizing the victimization of adolescent girls. In V. Garcia and J. Clifford [Eds.]. Female crime victims: Reality reconsidered. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall. In Print.
  • en Keith, S. & Martin, M. E. (2005). Cyber-bullying: Creating a Culture of Respect in a Cyber World.Reclaiming Children & Youth, 13(4), 224–228.
  • en Hinduja, S. & Patchin, J. W. (2007). Offline Consequences of Online Victimization: School Violence and Delinquency. Journal of School Violence, 6(3), 89–112.
  • en Hinduja, S. & Patchin, J. W. (2008). Cyberbullying: An Exploratory Analysis of Factors Related to Offending and Victimization. Deviant Behavior, 29(2), 129–156.
  • en Hinduja, S. & Patchin, J. W. (2009). Bullying beyond the Schoolyard: Preventing and Responding to Cyberbullying. Thousand Oaks, CA: Sage Publications.
  • en Patchin, J. & Hinduja, S. (2006). Bullies Move beyond the Schoolyard: A Preliminary Look at Cyberbullying. Youth Violence and Juvenile Justice', 4(2), 148–169.
  • en Tettegah, S. Y., Betout, D., & Taylor, K. R. (2006). Cyber-bullying and schools in an electronic era. In S. Tettegah & R. Hunter (Eds.) Technology and Education: Issues in administration, policy and applications in k12 school. PP. 17–28. London: Elsevier.
  • en Wolak, J. Mitchell, K.J., & Finkelhor, D. (2006). Online victimization of youth: 5 years later. Alexandria, VA: National Center for Missing & Exploited Children. Available at unh.edu
  • en Ybarra, M. L. & Mitchell, J. K. (2004). Online aggressor/targets, aggressors and targets: A comparison of associated youth characteristics. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 45, 1308–1316.
  • en Ybarra ML (2004). Linkages between depressive symptomatology and Internet harassment among young regular Internet users. Cyberpsychol and Behavior. Apr;7(2):247-57.
  • en Ybarra ML, Mitchell KJ (2004). Youth engaging in online harassment: associations with caregiver-child relationships, Internet use, and personal characteristics. Journal of Adolescence. Jun;27(3):319-36.
  • en Frederick S. Lane, Cybertraps for the Young, (Chicago: NTI Upstream, 2011)


Legături externe[modificare | modificare sursă]