2022 în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

2020 - 2021 - 2022 - 2023 - 2024
2022 în România a implicat mai multe evenimente semnificative. Mai multe dintre acestea au avut legătură cu Pandemia de COVID-19 în România[1] sau Criza refugiaților din Ucraina.

Martie[modificare | modificare sursă]

2 martie – Un MiG 21 Lancer s-a prăbușit în Dobrogea, pilotul a murit. Elicopterul IAR 330-Puma trimis în căutare a căzut și el.[2]

3 martie – Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, îi fac o vizită președintelui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

11 martie – Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis

De la începerea conflictului din Ucraina, atacurile cibernetice asupra României s-au intensificat în 2022.[3][4]

Din 14 martie, a început un recensământ al populației.[5]

Mai[modificare | modificare sursă]

16 mai – A început recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori.

25 mai – Se lansează versiunea în limba română a Euronews.[6]

Decembrie[modificare | modificare sursă]

La 8 decembrie a avut loc un vot pentru aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen. Aceste țări ar intra în Schengen doar cu un vot unanim. Croația a intrat, dar intrarea României a fost respinsă de Austria, în timp ce aderarea Bulgariei a fost respinsă atât de Austria, cât și de Țările de Jos.[7] În România, vetoul austriac a provocat indignare. Ambasadorul României în Austria a fost retras din Viena și s-a anunțat că relațiile dintre cele două țări se vor reduce semnificativ.[8] Companii, antreprenori, muzee și universități românești au început să boicoteze orice tip de cooperare cu Austria sau cu companii austriece, Ministerul Turismului din România sfătuind românii să nu meargă la schi în Austria în următoarele sărbători de iarnă.[9] La o sucursală a băncii austriece Raiffeisen Zentralbank din orașul românesc Cluj-Napoca, pe pereții clădirii a apărut o inscripție cu „Banca nazistă”; Poliția municipală a început o anchetă asupra acestui incident pe 9 decembrie.[10] Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, a cerut ca Austria să plătească României o despăgubire economică de 200 de milioane de euro pe lună, întrucât aceasta ar pierde PIB-ul României pentru fiecare lună în care nu a fost în Spațiul Schengen conform unei analize a companiei românești Big 4.[11]

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Decese[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

Februarie[modificare | modificare sursă]

Martie[modificare | modificare sursă]

Aprilie[modificare | modificare sursă]

Mai[modificare | modificare sursă]

Iunie[modificare | modificare sursă]

Iulie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Miron, Adelina (). „Transmiterea comunitară a Omicron în România, confirmată de INSP”. Antena 3. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Sinziana Ionescu; Ionela Stănilă; Mariana Iancu; Călin Gavrilaș; Valentin Bolocan (), MiG 21 LanceR prăbușit în Dobrogea, pilotul a murit. Elicopterul IAR 330-Puma trimis în căutare a căzut și el. Cei șapte militari de la bord, morți VIDEO UPDATE, adevarul.ro 
  3. ^ Oana Despa (), Atacurile cibernetice în România au crescut de 100 de ori în primele zile de război în Ucraina, Europa Liberă România 
  4. ^ Digi24 (2022-04-29 13:27:21), SRI: Hackerii au folosit echipamente de rețea din afara României. Atacul, revendicat de o grupare pro-rusă, www.digi24.ro  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. ^ Azi începe Recensământul Populației și Locuințelor, HotNews, 1 februarie 2022
  6. ^ Cristescu, George-Andrei (). „Euronews se lansează pe 25 mai în România: cum arată grila de programe. Doi oameni au demisionat deja de la televiziunea de știri”. Adevărul. Accesat în . 
  7. ^ „EU admits Croatia to Schengen, rejects Bulgaria and Romania”. bne IntelliNews. . 
  8. ^ Stan, Cosmin; Petcu, Iulia (). „Protest la cel mai înalt nivel al României față de Austria. Ciucă și Bode se contrazic în declarații”. Pro TV. 
  9. ^ Țaga, Maria (). „Românii se răzbună pe Austria. Ce companii sunt boicotate după refuzul Vienei de a ne accepta în Schengen”. Adevărul. 
  10. ^ Lică, Ștefan (). „Inscripție anti-austriacă apărută pe peretele unei sucursale Raiffeisen Bank din Cluj. Reacția polițiștilor”. Adevărul. 
  11. ^ Anton, Cristian (). „Răzvan Nicolescu: Austria să plătească României daune de 200 de milioane de euro pe lună pentru că nu suntem în Schengen”. Pro TV.