Álmos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Álmos

Principele Álmos (IPA: [a:lmoʃ]) (n. cca. 820 - d. 895) este tatăl lui Árpád, fondatorul primei case regale ungureşti. Figura lui Álmos oscilează între istoric şi legendar.

[modifică] Elemente istorice

Fiul lui Ogyek şi al Emesei (amândoi originari din Dentumogeria, în Asia centrală)), foarte probabil s-a născut prin 820 în regiunea Levédia (corspunzătoare actualei Ucraina orientală), a preluat comanda triburilor maghiare prin 858 şi a păstrat acest rol de conducător până la moarte, prin 895.

A întărit alianţele cu ceilalţi şase lideri ai grupurilor tribale hunice (ungare: Ond, Kond, Elõd, Huba, Tas şi Töhötöm) şi a tăbărât pe teritoriu imperiului Kazar, călăuzind triburile spre Occident, găsind un nou spaţiu de popas în regiunea Etelköz, de unde au reuşit să respingă atacurile pecenegilor.

Contrar obiceiurilor tribale, a reuşit să transmită puterea fiului său, Árpád. Cât priveşte cauza morţii sale sunt două ipoteze: 1) a fost asasinat şi 2) posibil să fie vorba şi de un sacrificiu uman (pe care el l-a acceptat senin); din păcate, însă, nu sunt informaţii istorice precise.

[modifică] Elemente legendare

Conform legendei, mama sa - Emese - ar fi văzut în vis un Turul (o pasăre sacră) zburând spre ea şi fecundând-o; ar mai fi visat şi că ea ar fi pântecele din care se nasc mulţime de mari regi, dar că aceştia ar fi domnit în pământuri străine. Această legendă explică de altfel şi numele fiului ei Álmos (adică: "acela care a fost visat"), dar legenda voia totodată să explice şi originea divină a suveranilor maghiari.

Cât despre moartea sa, aceasta ar fi fost prevestită de o profeţie conform căreia el ar fi fost strămoşul unei dinastii de mari suverani, dar că nu va avea nicicând privilegiu de a păşi în Panonia.

Ambele legende au ajuns la noi din şi prin codexuri medievale din sec. al XIII-lea adică într-o epocă deja creştină. De aceea cercetătorii istorici consideră că nu ar fi cu totul de exclus faptul ca autorul (sau redactorul) codexurilor medievale să fi preluat elemente dinpovestirile biblice; într-adevăr, sunt evidente asemănările cu Buna-Vestire făcută de înger Mariei şi cu naraţiunea vieţii lui Moise, care a fost împiedicat prin moarte să intre în pământul Canaan, spre care a condus poporul pe care l-a eliberat.

[modifică] Bibliografia

Györffy, G., Święty Stefan I. Król Węgier i jego dzieło, Warszawa 2003, s. 67-71.